Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 9. (1979)

II. Istorie

RAPORTURILE DINTRE JÄRANI $/ MARII PROPRIET ARI 417 nea pornise in urma unei cereri adresate prefectului judejului Cojocna prin care locuitorii comunei Mila? au cerut pämint in arendä din mo?ia lui Teleki Domokos. La 15 iulie 1919 aceastá cerere a fost trimisä pre­­torului de la Ormeni? pentru a cita petentii ?i pe TalBlum, Weisz Sípot ?i Schreiber Iacob — probabil tofi arenda?i — ?i a incerea, pe cale par­nica de a ajunge la posibilitatea ca petenfii sä fie satisfäcuti. Nu cunoa?tem ceea ce a intreprins in mod concret pretorul plä?ii Ormeni?, ca urmare a adresei citate mai sus. Stim insä cä La 3 octombrie 1919 un nou ordin al prefectului 11 invita pe pretor sä se deplaseze in comuna Mila? unde urma sä cearä primäriei completarea listelor cu cei indrep­­täfifi la pämint in arendä ?i sä intreprindä personal о anchetä prin care sä stabileascä unele stäri de fapt. El trebuia sä se informeze asupra puterii de muncä a färanilor ce solieitau pämint in arendä, asupra inventarului agricol de care acentia dispuneau, sä eunoascä situajia arenda^ului din acela$i punct de vedere, al inventarului agricol. Spri­­jinit apoi de cätre consilierul agricol pretorul trebuia sä stabileascä preful arenzilor forfate $i valoarea despägubirilor pe care färanii urmau sä le facä arenda$ului, probabil pentru investitiile fäcute cu ocazia cul­­turilor din toamna anului 1919 $i. in final, sä aducä „hotärire prin care indatore?te pe arenda? ca pe un termen de un an sä dea in arendä comunei locul cerut." Tot prefectul judefului Cojocna recomanda la 3 octombrie 1919 pretorului din Ormeni? ca in cazul in care „sint mai mulfi (färani din) cei färä de car ?i plug a lor $i astfei (ei) nu vor putea muncii pämintul“ sä li se dea pä?une pentru vite in arendä, iar „pentru muncit de pämint (arabil) sä ieie in parte de la arenda,?"26. Era aeeastä ultimä recomandare un prilej de perpetuare a sistemului muncii in dijmä, о rämä?ifä a relafiilor de producfie feudale impotriva cärora täranii de pretutindeni au dus in anii 1919—1921 о luptä continuä ?i deschisä, de,?i au fost obligafi sä le ?i accepte. Pretorul plä?ii Ormeni? se pare cä nu a putut rezolva singur diferendul dintre locuitorii comu­nei Mila? ?i arenda?ul Iacob Schreiber. Nici intervenfia directä a pre­fectului din 24 octombrie 1919, deplasat la Ormeni?, dupä cum nici „decisul säu final“ din ianuarie 1920 nu a insemnat finalul acfiunii tära­­nilor din Mila?. Din hotärirea prefectului judefului Cojocna luatä la 23 ianuarie 1920 rezultä cä in octombrie 1919 mo?ia lui Teleki Domoko?, arendatä lui Iacob Schreiber, fusese subarendatä fórjai färanilor din Mila?, cu excepfia a 65 jugäre teren arabil, a pädurilor, a viei ?i a grä­­dinilor, pe termen de un an, adicä pinä la 25 noiembrie 1920. Preful arenzii fusese stabilit tot atunci la 35 de coroane/jugär, avindu-se in vedere la stabilirea arenzii condijiile in care a fost luat in arendä pämintul de cätre Iacob Schreiber ?i prejurile de arendare forjatä sta­bilite in comunele vecine. Prefectul judefului Cojocna a insistat in hotärirea sa ?i asupra a incä citorva aspecte ее desigur se cuvin subliniate, pentru semnificatia lor. Arendä trebuia plätitä „la timp“, in douä rate, la 5 mai ?i, respectiv, 5 noiembrie, prin grija ?i räspunderea primäriei comunale. Apoi järanii * 27 -6 Ibidem, dosar nr. 1525/1919. 27 — Marisia., vol. IX.

Next

/
Thumbnails
Contents