Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 9. (1979)
II. Istorie
RAPORTURILE DINTRE JARANI $1 MARII PROPRIET ARI 415 buitä fiecärei familii (6 m3 material brut lunar). Nu acéla5i lucru s-a putut realize insä si in cealaltä problemä,, a pretului. Firma a pretins preturile fixate de cätre regiunea silvicä dm Cluj, iar täranii au oferit 30—40o/0 din valoarea stabilita. In aceastä problemä nici nu s-а putut lua о hotärire definitivä urmind ca ea sä fie solufionatä de cätre regiunea silvicä. Avindu-se insä in vedere cererile hotärite ale täranilor firma a acceptat sä dea täranilor temporar, pinä la noi dispozitii ce urmau sä fie aduse de Regiunea Silvicä carul de scinduri cu 40 coroane, cu 30 coroane alte categorii de lemne $i cu 6 coroane 1 000 buc. $indrilä. Tot atunci s-а stabilit pentru fieeare ering in parte, partea de pädure din care urma sä se aprovizioneze.17 Täranii din Belts revolted in octombrie 191818, ei au continuat dupä cum am väzut acfiunile lor revolutionäre §i in primävara ?i vara anului urmätor. Pretorul pläsii Huedin era in iulie 1919 inspäimintat de cele väzute aici si deopotrivä de cele ce s-ar mai fi putut intimpia, dacä nu se luau mäsuri grabnice pentru aprovizionarea populatiei de la munte, in general. „Am necondifionat lipsä de bucate pentru comunele de la munte pentru a-i putea tinea in ordine — raporta acesta prefectului la 9 iulie 1919 — cäci, continua el, nu de aceea mä mir cä iau din päduri lemne, ci väzindu-le mizéria $i scrisä foamea pe fatä, mä mir cä nu fac transgresiuni si crime ?i mai mari". Crime n-au fäcut dar täranul Gavrilä Abrudan a atras atenfia pretorului „inaintea poporului adunat cä dacä nu se vor schimba imprejurärile va mai urma incä peria la chepeneag, adicä a doua revolutie" fapt ce-1 $i determinä pe pretor sä roage pe prefectul judetului Cojоспа sä läse toatä la о parte si sä se intereseze „de alimentarea plä§ii acesteia, cäci din toate celelalte lucruri nu se poate ivi asa un pericol mare ca si dintr-aceaslta. Eu, continuä pretorul, ce am putut, ln cercul meu de activitate am fäcut, insä — incheie el raportul — cu vorbe bune nu se poate linisti poporul flämind si revoltat“. La 21 iulie 1919 prefectul judetului nota pe raportul pretorului cä a dispus ca populatia din plasa Huedin sä primeascä alimente19. La inceputul lunii mai 1919 sint aduse la cunostinta pretorului plä- Sii centrale de la Cluj $i apoi prefectului judetului Cojocna citeva inträri fortate ale täranilor cu vitele lor pe päminturile mosiere$ti de la Bontida Valäsut, nemultumiri pe tema folosirii unor päminturi intre comunele Bägara, Tic si Mäcäu. In aceeasi vreme pretorul si prefectul amintifi s-au plins impotriva corpului de voluntari Avram Iancu stationati in gärile Girbäu, Jucul de Jos, Mäcäu si Bägara, invinuiti de „recvirare in mod volnic", de alimente si mai ales de agitafie, „in contra proprietarilor mari pentru ca mosiile sä fie luate de la domni si ace$tia sä fie scosi din со mune"20. La Ciucea si Tranisu täranii au intrat 17 Ibidem. 18 Relafii agrare ?i mi?cäri (äräne?ti ín Románia 1908—1921, Bucure$ti, Ed. politica, 1967, pp. 267, 279. 19 Arh. St. Cluj-Napoca, Fond. P. j. Cluj, dosar nr. 1230/1919. 20 Ibidem, dosar nr. 1554/1919. Rapoartele pretorului din 8 §i 15 mai 1919, raportul prefectului din 18 mai 1919.
