Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 9. (1979)
II. Istorie
CONTRIBUTII DOCUMENT ARE — ZONA REGHIN 353 ne-am oprit avem о astfei de situate, unde ambele organisme au fost constituite pe 3 noiembrie32. Din activitatea consiliilor $i gärzilor nationale locale. Rolul jucat de consiliile nationale din acest finut geografic — avind menirea sä apere lini$tea publica $i sä asigure desfä$urarea revolufiei — poa-te fh eredem, cel mai bine relevat urmärind activitatea bogatä §i importantä pe care acestea au desfä$urat-o in relativ scurta lor existenfä de 2 3 inni. Acelea§i documente stau märturie asupra problemelor politice $i social-economice care främintau populafia din acest colt al Transilvaniei, printre care unele specifice, de interes local, majoritatea fiind insä cele generale, aflate la ordinea zilei in intreaga provineie. Pe prim plan s-а situat inläturarea vechii administratii, a intregului aparat politico-administrativ din comune $i de la notariate $i preluarea puterii politice de cätre consiliile nationale. In general, actiunea se desfasoarä calm ?i färä mari zguduiri. Explicafia pare a se gäsi chiar in formularea continutä de unul din documentele contemporane, respectiv, asemeni a$ezarii la care se face referire, populafia §i acest finnt „fiind curat romänesc, intru toate sä observeazä spiritui romänismului",33 la care mai trebuie adäugate $i alte citeva considerente. Astfel, din punét de vedere social, populafia din aceste localitäfi nu suferise incä о prea mare stratificare, pe lingä altele la aceasta concurind terenul §i condifiile pedo-climatice mai pufin favorabile, specifice regiunilor cu un sol deluros, premontan, pietros §i särac. Neexistind, in general, mari proprietäfi §i mari proprietari, cei atacafi in primele virtejuri ale revolufiei sint abia un proprietär de päduri din Teleac34, un comerciant din Chiherul de Sus35, un primär in Cäeuciu $i un inväfätor in Sinmihaiu de Pädure36. In acela^i timp, se constatä cä reprezentanfii regimului austro-ungar, in curs de desträmare, aici nu opun rezistenfä noilor Organe ale puterii romäne$ti, in plin proces ofensiv. Fie cä i?i paräsesc de la sine posturile — fiind, dupä sugestiva expresie confinutä tot intr-un document evocat, „alungaii" de propriile nelegiuiri sävir$ite impotriva populafiei romäne^ti, in majoritatea acestor localitäfi in numär absolut —, fie cä sint efectiv inläturafi $i inlocuifi cu reprezentanfi fire?ti $i dorifi de populafie. De aceea, nu e de mirare cä in Chiherul de Sus, spre exemplu, unde i$i avea sediul $i notariatul cercual, §i al cäxui notar maghiar ,,nu §tie aproape absolut nimic romäne^te", Consiliul national román local cerea cu insistenfä — intr-un raport inaintat Consiliului national román judefean37 — „a se institui un notar román cit mai in grabä, pentru isprävirea afacerilor administrative ale cercului destul de gast §i curat románesc". Sau cä, tot aici, avuseserä loc „afifäri asupra slujba$ilor de mai inainte"38. 32 Anexa XXIV. Daca maqhiarii erau putini, sasi nu qäsim deloc. 33 Anexa XV. 34 Anexa X. 35 Anexa XXL 36 Anexa XXV. 37 Anexa XIX. 38 Anexa XX/. 23 23 — Marisia, vol. IX-
