Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 9. (1979)
II. Istorie
354 AL. MATEI Preluarea propriu-zisä a puterii pe plan local de cätre consiliile nationale románé $i organizarea activitätii lor se desfä$oarä in imprejuräri §i modaiitäti diferite. De obicei, conducätorii aeestora depun jurämintul in ziua infiintärii. La Jabenita se face insä aibia dupä douä zile, respectiv in 10 noiembrie 1918, data la care se ia, totodatä, in „discutä generalä aranjarea ordinei comunale, dupä cea mai bunä $tiintä $i gindire generalä", hotärindu-se ín mai multe probleme de interes imediat $i de perspectiva, enumerate in $apte puncte39. Consiliul impreunä cu Garda nafionalä din $erbeni vor prelua primäria cu forfa de la főstül primär40, in Or?ova, la cererea generalä, este ales un nou primär $i, odatä cu acesta, „voind poporul sä se innoiascä tofi oficiantii comunali", sint ale$i un alt viceprimar §i noi jurafi comunali41. La fei cum in Urisiul de Sus se observä cä tofi funcfionarii din administratia comunalä „sunt din nou instituti“42. Se intelege de la sine cä toate aceste mäsuri s-au luat, in ifiecare localitate ín parte, inclusiv in cele neamintite mai inainte, din inifiativa ,?i cu directa avizare a consiliilor nationale respective. Inclusiv, spre exemplu, cele privind reorganizarea procesului de invätämint, care cerea, ca in Gurghiu43, noi caldre didactice, pentru ca sä se poatä inväta romäne$te. Intr-o situatie oarecum deosebitä se ajunge in Hodac, unde cei ce aleseserä cu citeva zile mai inainte Consiliul national — intruniti din nou, la 14 noiembrie, intr-o adunare generalä de „peste 400 poporeni proprietari, partea cea mai mare fo$ti militari" — ii pretind acestuia „ca atunci cind se vor pertracta la sfatul cel mare repunerile in drepturile avute de neamurile $i comunele asuprite, dorinta justä a comunei Hodac sä formeze bazä §i obiect de pertractare", deoarece poporul de aici, ,,con$tiu de dreptul ce i se cuvine (...), i$i exprimä dorinta $i cere repunerea in dreptul avut de care nicicind nu a abzis, adicä recuperarea muntilor si pädurilor folosite de erari de la anul 1848, care au format din timpurile sträveehi bunul comunei noastre“44. Consiliul national román din Chiherul de Sus a desfäsurat, se pare, о activitate mult mai complexä, Chiar dacä „toate agendele le impline§te (...) prin prezidentul säu, cu ajutorul viceprezidentului $i al secretariului"45. Cel putin a^a lasä sä se infeleagä documentele aläturate, pe baza cärora vom mai creiona, in incheiere, citeva din actiunile intreprinse de acesta pinä la desfiintare. Pe lingä organizarea $i buna functionare a gärzii nationale locale — infiintatä, potrivit aprecierilor continute in actul de constituire, „pentru sustinerea ordinei, pentru asi-30 Anexa III. 40 Anexa XXV. 41 Anexa IX. 42 Anexa XIV. 43 Anexa XIII. 44 Anexa V. 45 Anexa XVI.
