Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 9. (1979)
II. Istorie
352 AL. MATEI „reprezentanti ai intregului popoi (subl. Al. M.)",21 constituie unul din cele mai valoroase märturii — (prin detaliile pe care le retine $i sublinierile care se fac — asupra acestui moment crucial. Concluzia desprinsä din cuvíntul unuia din reprezentáld Consiliului National Roman judetean, Teodor Branea, prezent la aceastä adunare, $i retinutä de secretarul de sedintä, se impune de la sine, prin adevärul pe care il exprima: din lupta indelungatä $i grea a poporului román, din „singele värsat a crescut floarea libertätii ?i pentru noi romänii, dupä о adeväratä sclavie milenarä". Lar pentru a lua locul autoritätilor vechiului régim, ai cärui reprezentanti sint numiti, eit se poate de plastic, drept ,,satelitü cei mai mici ai asupritorilor neamului“ nostru, pe care ,,i-au alungat nelegiuirile sävir§ite fatä de noi" — sint infiintate consiliul $i garda nationale §i ale$i ,,din sinul poporului" membrii respectivi, care trebuiau sä ia ,,in minä ocirmuirea comunei §i paza ordinei in ea"22. Organizarea consiliilor $i gärzilor nationale románé continuä, in zilele urmätoare, in toate localitätile din jurul Chiherului. La 8 noiembrie in Nadä$a23 — aici fiind prezent, ca reprezentant al Consiliului judetean, alaturi de loan Alexandra din Chiherul de Jos, $i Iuliu Grama — $i in Jabenita24, la 10 noiembrie in Ibäne$ti25 $i Cäcuciu26, la 12 in Urisiul de Sus27, la 20 in Sinmihai de Pädure28, la 25 in Gurghiu29, la 27 in Ca$va30 etc. ln toate cazurile se poate observa, pe lingä entuziasmul firesc, manifestat de cei prezenti in adunärile de constituire a consiliilor $i gärzilor nationale $i respectarea principiilor democratice in alegerea membrilor comitetelor respective §i a conducerii lor. Iar acolo unde .aj fost cazul, respectiv in localitatea in care existau, aläturi de románi, i$i alte nationalitäfi, acentia i$i respectä conationalii, neconfundindu-i cu autoritäfile imperiului. Astfel, bunäoarä, conducätoral adunärii dg constituire a consiliului $i gärzii nationale románé din Cäcuciu indeamnä, incä de la inceput, la „iubire §i dragoste imprumutatä unul tafä de altul §i mai virtos fatä de alte nationalitäti"31. Adicä in termiem pe eit de plastici, pe atit de limpezi §i edificatori asupra pozitiei poporului nostru fatä de altii. Aläturi de románi, §i-a organizat §i populatia maghiarä propriile consilii §i gärzi. ln perimetrul la care 21 Anexa I. 22 Ibidem. 23 Anexa II. De repnut cä, in protocolul luat in sedintä, dupä о evident! confuzie, fäcutä de secretarul de ?edintä, privitoare la distinepa dintre revolupa maghiarä din Ungaria §i revolutia romána din Transilvania, se repne aprecierea decurgind din evolupa insä$i a evenimentelor: „de acum dreptul de guvernare al poporului romänesc din aceastä tarä [Transilvania — nota Al. M.] este in miinile Consiliului National Román din Arad". 24 Anexa III. 25 Anexa V. 26 Anexa XI. 27 Anexa XIV. 28 Anexa XXV. 29 Anexa VI. 30 Anexa VII. 31 Anexa XI.
