Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 9. (1979)

II. Istorie

CONTRIBUTI! DOCUMENT ARE — ZONA REGHIN

351

tuturor provinciilor románesti —, impreunä cu datele $i informatiile oferite de contemporani atestä cä flagelul räzboiului a alfectat din plin $i populatia Chiherului de Sus, fiind un „räzboi plin de ja le $i urmäri dureroase"16. $i nu e vorba aici numai de bärbafi du$i sä lupte — impotriva voinfei lor — pe toate fronturile unde erau angajate armatele imperiului dualist, la inceput, in ofensivä, pentru reimpärtirea lumii, iar apoi, in disperare, pentru supraviefuire. Jertfelor omene$ti aduse pe front — analele comunei inregistreazä 13 ,,morti $i dispänifi in räzboi" (Ion Bogdan, Dumitru §i Nicolae Ma-tei, Vasilica Cioloca, Todor Pop ?i altii16 17) — li s-au adäugat grelele suferinfe indurate de cei rämasi aeasä: evacuäri, distrugerea caselor ?i alte nenumärate pierderi materiale. ,,Cu intrarea Romaniei in räzboi — precizeazä acela$i Iuliu Grama — apoi sä incepe calvarul Chiheriului de Sus", poipulajia fiind evacuatä de armatä, intreg satui trebuind sä ia calea refugiului, prin toate pärfile de pe Cimpie, pinä aproape de Cluj, cu pufinul ce ?i 1-a putut lua cu el fiecare, pe unde au petrecut „in lipsuri ?i näcazuri“. La reintoarcere, „aspeetul comunei e jalnie $i trist. In total 139 de edificii s-au ruinat, impreunä cu edificiul $coalei confesionale18, arse pinä la temelie“. Situafie care i-a silit pe mulji — incredibil pentru secolul al XX-lea, dar, din päcate, adevärat — de „si-au pregätit bordee prin pämint, unde au petrecut ani de zile pinä ce au ajuns in putinfa de a-$i reconstrui casele stricate“. Dacä mai adäugäm la acestea $i faptul cä scoala i$i inceteazä cursurile total, inväfätorul satului, Alexandru Scridon, fiind $i el plecat la räzboi, avem о imagine, i-am spune apropiatä, de situaiia grea in care se gäseau chiherenii in preajma Unirii. $i locuitorii asezärilor din jur, populafia intregii provincii era intr-o situafie similarä. Dacä finem seama de toate acestea, vom infelege $i mai bine satisfacfia de descätu?are pe care au resimfit-o acentia la aparifia semnelor „desmembrärii Austro-Ungariei“ §i unirea päminturilor locuite de ei cu Romania.19

Declan$area actiunilor revolutionäre $i organizarea politico-militarä pe plan local. Majoritatea documentelor publicate aläturat, cuprind tocmai aceastä febrilä $i entuziastä activitate de organizare a populafiei románe$ti din Chiher $i localitäfile din jur. In primul rind in consilii nationale proprii, romane?ti, apoi in gärzi nationale. Astfel, dacä in Chiherul de Sus, potrivit unei informafü ulterioare20, Consiliul national román local este infiinfat, concomitent cu punerea bazelor Gärzii nationale, in 8 noiembrie 1918, la Hodac evenimentul avusese loc cu douä zile mai inainte. De altfei, procesul-verbal luat in adunarea generalä a po.porului din Hodac: (...) care se declarä suveran", iar cei peste 400 de romäni, prezenfi in adunarea finutä la 6 noiembrie, se considerä

16 Anexa XXVII.

17 Ibidem. Pentru cinstirea memoriei celor cäzuti in anii 1914—1918, comuna a ridicat un monument — care stäruie §i astäzi in centrul säu — in piatra cäruia au fost säpate numele acestora.

18 Singura ?coalä existentä, de fapt, in acei ani.

19 Anexefe I—II, IX, VI si XXVII.

20 Anexa XVIII.