Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 9. (1979)

II. Istorie

RELAJIILE INTRE VECHEA ROMÁNIE §í TRANSILV ANIA

341

$itul lunii mai, Iuliu Coroianu (insotit de Vasile Lucaciu) va duce §i textul Memorandului pe care, dupä märturisirea lui (Coroianu), urma sa-l prezinte frunta§ilor politici de acolo, printre care Mihail Kogälniceanu, Dimitrie A. Sturdza, Ion C. Brätianu, precum $i regelui Carol35. Faptul cä pärerile acestora vor trage greu in cumpänä in redactarea lui finalä ci?tiigä о semnificatie deosebitä, punind in luminä intentia de sincronizare a actiunilor din Transilvania §i Romania.

Gruparea memorandistä a intensificat legäturile cu oamenii politici din Bucure$ti, considerati „statui major" al intregii mi$cäri. De fapt in perioada definitivärii conceptului-manuscris acesta a fost väzut de frunta$ii politici din Bucuresti (probabil M. Kogalniceanu sau D. A. Sturdza), care transmit, prin loan Bianu, conducätorilor mi^cärii memorandiste sugestii cu privire la confinutul actului36. Putem afirma, pe baza documentelor cunoscute cä atit conceptele, manuscrise $i tipärite, cit §i exemplarul oficial s-au elaborat prin contributia colectiva a unora dinire frunta$ii politici romäni din Transilvania, receptivi — in faza de definitivare — la sugestiile unor personalitati din Romania.

Receptivi la aspiratüle maselor populare, tribuni§tii incä de la inceputul afirmSrii lor politice (1887), vor intimpina rSsäritul soarelui privind spre Bucure$ti, cum atit de plastic о afirmase Slavici, $i nu spre Viena. Notiunea de „Tara" era in conceptia lor sinonimä cu „libertate"; insemna locul unde spiritui románesc, liber a se desfa$ura in toale sectoarele, activitátii umane, atinsese ín acél moment cele mai ínalte culmi. A$adar, de aici le putea veni lumina $i odatä cu ea emanciparea de sub jug strain.

Legäturile cu Bucure^tii s-au intensificat. Partidele politice, frunta$ii acestor partidé, regele Carol I $i mai ales Liga CulturalS intretin relatii tot mai strinse cu protagoni§tii mi$carii memorandiste. Interesatb íntr-un fel sau altul, ín sprijinirea mi§carii, factorii politici §i ín special anumite personalitati din Veohea Romanie í?i aduc о substantialä contributie nu numai in restruoturarea actului, ci §i la circumscrierea §i definirea scopului actiunii, la urmarirea atingerii acestui scop, investind nu о data, aläturi de sfaturi utile, importante sume de bani indispensabile unei mi$cäri de asemenea proportii.*

35 Acest lucru reiese dintr-o scrisoare a lui Eugen Brote catre loan Bianu din 20 aprilie 1890, in care primul scria: „ln zilele acestea a fost dl. Coroianu la mine $i mi-а spus cä are sä vinä impreunä cu dl. Lucaciu la Bucure§ti. El Coroianu are „buni prieteni" acolo, pe care vrea sä-i consulte in cestiunea memorandumului §i in alte cestiuni care au fost discutate intre el $i bunii säi prieteni mai inainte. Mi-а confiat intre patru ochi cä ace$ti buni prieteni sínt M. K., D. St., J.C.B. $i C. tofi oameni de treabä. Totodatä mi-а cerut sfatul cum sä le punä acestora cestiunea." (vezi Serban Polverejan $i N. Cordo?, Mifcarca memorandistä in documente (1885—1897), Editura Dacia, Cluj, 1973 p. 134).

36 Arh. B.C.S., doc. nr. 4146; Vezi ?i $erban Polverejan, op. cit., p. 48.

* Despre detalii privind mi?carea memorandistä precum ' ?i relafiile politice (neoficiale) ale Romáméi Vechi cu Transilvania pina la izbucnirea primului räzboi mondial, a se vedea: Serban Polverejan ?i Nicolae Cordo?, op. cit., pp. 48—94; $t. Pascu, Din rasunetul procesului memorandist in masele populare, Sibiu, 1944;

V. Netea, Istoria Memorandului romániior din Transilvania ?i Banat, Bucure?ti, 1947; Din Istoria Transilvaniei, vol. II, Bucure?ti, 1961; $t. Pascu, Marea Adunare najionalá