Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 9. (1979)
II. Istorie
CORESPONDENT A I. M. MOLDOVAN —S. MIHALI 313 II. P.S. A e?it de sub presa in Buc[ure$ti]: „Curs elementar de Istorie Naturale" uvragiu complect, pentru classele sup. din Lycee $i Semin., о carte reu scrisä, dar foar te bene lucratä, dupä statui scientiei de astäzi de D. Ananescu, Zool[ogia] P[artea] I; Anatomie §i Physiologie (P[artea] II); Zooljdgia) descriptiva e sub presä). Eu о voi introduce de la toamnä. Bene ar fi a se introduce ?i acolo. Partea cea mai esentfalä a Istoriei Naturali este descrierea oiganelor §i a tuncfiunilor lor, incepind de la om. Celelalte sunt, a$ia zicind, mai numai copilärii; comunicä aceasta profesorului de Ist]orie[ natfuraläj. Cartea e cu figuri in text. Pref 4,50 franci. De venziare la toate libräriele din capitalä. Doc. nr. 4216. Craiova, 18/30 nov. 1873 Domnul mieu! Am primit bro$iura dtale $Hi multiemesc pentru ea, inse-mi declin competentia de a face observari asupra ei, dein ratiuni benecuventate. Cind ar fi dein sfera naturalialor, atunci, da, m-a$i incerca; apoi nece cä am veziut contracritica fostului mieu con$colariu. Dein Istforia] Nat[uralä] cea micä, ip nu am esemplaria la mene. Am scris lui Socec, ca se-fi tramitä 5. Dein cea pentru gimnasiu incä n-am, decit numai 20 Botanici, cari stau aici intr-o libräria, deacä voliesci, ti le tramit. Eu a$tept ca se iasä pre sem[estrul] II una edifiune nouä §i ilustratä, pre care о va scoate Socec de sub tipariu. Cu Ananescu aibi dereptate. Eu am introdus pre a drului Dem. Brinzä de la Ia$i, parte pentru cä e scrisä dupä programa esamenului de baccalaureat, parte cä e scrisä bärbätesce, nu copiläresce, cum scriu mai tofi bucure$cenii, färä de semne ?i cu ortografia de preste Carpafi. Se vede cä о fi fost disciplu lui Bärnutiu. Dar $i aceasta e cam scumpä: 1 # seau 11 lei 75 b(ani) cite$itrele tomurile $i nu e ilustratä. Separate vin mai scumpe, eite 5 lei tomul, afarä de Geológia, care e numai 3,50, dar e ?i mai micä. Geográfia §i statistica Europei $i ai celorlalfi continenti, de Angel Demetriescu, e introdusä aici in cl. IV-a gimn[azialä], Ea este preferabilä geografiei lui Michäescu, cäci e scrisä nu numai vorbind, ci rationind, a la Rusu dein Blasiu, „Icoana pämintului" ?i färä semne. ln loc de „bucuria“ zice „gaudentia". Ist[oria] univ[ersalä] a lui Me§iotä e introdusä aici, anul acesta, in cursul sup[erior]. Nu sciu eine de la Ia$i i-a trames profesoriului mai multe esemplaria, pre cari nu le-а refuzat. $colarii no?tri in cursul inferior] in toate clasile apropia la 100. N-au bänci deajuns, apoi pinä cind se fac de la stat, tree cite 6 luni. Aici cholera a incetat de astä toamnä (a inceput inse in Buc[ure$ti]), dar difteria secerä tare la copii. Independenta este opera lui Boerescu, dac-о fi. El §i-a propus in cap a о face, incä de pre tempul rezbelului franco-teutonic. Liberalii о combat. Nu sciu cum ax fi mai bene. Nem{ii vor prin ea se-$i atragä simpatia, in locul francezilor. Partidele nu pot sä disparä, cäci atunci n-ar mai fi viafia in nafiune, dar cum cä eie sunt prea passionate ai toatä dreptatea. Ro$ii, de§i nu sint toti oameni de bunä credinfia, eu-i prefer, pentru cä voliesc „unirea tuturor romänilor“, pre cind albii $i alba$trii n-o voiesc. Am vendut 3 es. din „Archivu". Credeam cä-ti voi tramite banii in nov. Dar din dec. nu vor remine. Tot atunci $i pentru „Economu“.24 Salutare cordiale Michali 24 „Economu", organ periodic pentru toti romänii de economia, industria ?i comerciu, Blaj, 13 ianuarie 1873—13 martié 1881.
