Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 9. (1979)

II. Istorie

312

IOANA BOTEZAN, MARIA RO$CA-ROSEN

e mare scofala. Autorul ei unu Bujor, a in$ielat ?i pre abonafi $i pre tipografi in Italia $i ne-а fäcut $i nume reu. Ce s-а fäcut cu banii tofälenilor, adunati de aici 51 de aiurea? Pare cä era una sumä bunicicä. Am un tener de acolo G. Pop ca conducätoriu in pension $i zice cä el n-a auzit nemic de acei báni. Se poate? Din Fizicä tramisesem inceputul (6 coale) mai-nainte, sub adresa d-tale, deodatä cu scrisoarea a 2-a. Se nu fi ajuns? Pentru pachet plätii §i io 35 bani. Ce mai e cu Archivul, coala ultima? Voi tot intreba ca „Rom.“20 cind se certa cu presa, pinä va e§i.

Salutare

Michali

Doc. nr. 4213.

Craiova, 4 febrfuarie] 1373

Onorabile!

Am primit tot ce mi-ai tramis §i ad. 1 ex. íntreg din Archfiv] pre саге-l pästrez pentru Chifiu pinä la intilnire. Tramite $i pentru Macinca un aseminea, adresindu-i-1 de-а dreptul. Nr. 40 pentru d. procuror 51 pentru socia inexprimabilelui dn inginer polonez, pre cari le-am tramis á minä cu adresa se-mi respundä pretiul, cind se vor inlesni. Acum a§tept inaltele resolutiuni. Apropo! de socia inginerului. Ea este nemtioia sorä cu neveasta Olteanului. Copilul lor — unic — égy becsületes derék oláh fattyú, nu vrea se vorbeascä nici polonesce, nici nemtfesce, §colariu in cl. III. gimnasiale. De nr. gratis pentru cele trecute, las nu vorbi cu d. Cipariu. Eu íntelegeam pentru venitoriu, deoarece i s-а urcat pretiul $i cu 1 nap[oleon] [i]mi imbrac un copil. Pin-acum am vreo 5—6 abonafi declarati. Bene ar fi deacä 1-ati mai potea scoate. Bagä de seamä cä nu e bene ei „insu$i“ ci „in$i§i“ de n-o fi eroarea typ[ografiei]. Nu sciu pag. cä e la legätoriu. Cu magiarizarea gimnaziului. Oare se fia mai pucin energic Capitlul metropolitan] de-acum, ca cél ep[isco]pesc de la 1842? Ce e derept instigat de Bärnufiu $i ascultat de Crainic. De altmjintrea] professorii facä cum am fäcut io, in tempul lui Festi21, dar nu ca Rusu22. Audaces fortuna juvat. Nu sunteti ai statului ca se ve poatä depärta dupä piac. N-o fi doarä Vancea mai slab de anger ca Siulufiu. Apoi Cip[ariu]? „Conf. latina“ a inceput a publica cite ceva románesce la cälciiul foaiei. Asia in nr. din decembrie are un mic respuns cäträ red[actorul] primariu al „Romänului“, Em. Costinescu. In cel din nov. are aceste H—b copiate aci diplomaticesce: „Muljumim ziariului prea bun „Federafionea" §i onorabilului abonatu[l] nostru pentru traducfionea de unui articul cu titulu „Missionea románilor" din acestei foii". La provocarea lui Drägescu i-am tramis una Gram, italiano-romäneascä ?i un dialog ital.-rom. de Spinazzola. Cum se intempla ca din Blasiu se nu fia nemene abonat la dicfion[aruI] limbei romjäne] de Laurian ?i Massimu*? Pentru „Archivu" scrie ?i lui Sträjianu la Ia?i, prof. de 1. latjinä] la gimnaziul „Stefan cel Mare“ $i cuiva la Buc[uresti] d[e] e[xemplu] lui Papiu. Batefi $i se va deschide.

Salutare cordiale

Michalescu

I.P.S. Tramite-mi 1 ex. dein „Portarea de bunä cuv[iintä]“23 ca se tramit, eu ori Brutu Amante, direttore della „Confederazione latina“, Macerata (Marche), via Venezia.

20 Este vorbo de ziarul „Románul“, al lui C. A. Rosetti.

21 Feszti Károly, consilier $colar numit in 1856 peste invätämintul romano-catolic si greco-catolic din Transilvania. In legäturä cu aceastä problemä vezi $i: Ioana Botezan, Trel documente din 1855—1857 reieritoare la Timotei Cipariu, in Apulum. XVI, 1978, Alba Iulia, pp. 359—365.

22 Este vorba de profesorul loan Rusu din Blaj.

23 Carte tradusä de Cipariu $i tipäritä la Blaj in anul 1855.