Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 9. (1979)
II. Istorie
310 IOANA BOTEZAN, MARIA RO$CA-ROSEN in serbetori, veziend cä nu primesc nece dupä serbätori, am mentionat fratelui mieu, in urma careia veni epistola prezente. La postä anevolia se pierd scrisorile dupä ce se predau, eene scie predarea cum a fost, prin eene etc. Acum la lucru, ad rem. Ai vendut din Mineralogiele mele, cu prefiul 1/2, cum fi-am fost seris la 7'bre17 si cite? echivaleazä prefiul celor vendute cu prefiul liturgielor?, ca se sciu cum stäm. Deacä intrece, mai tramite-mi una pre chartie velinä, dar fä?ia se fia latä, ca se nu se maculeze suprafacia esternä, numai capetele se se vadä. Cum stäm cu Spreer, vei cunoasce din aläturata lui epistolä, pre care fi-о incredinfiez, pentru ulterioarea procedere. [l]fi narez lucrul pre scurt. ln oct. 1869 scofiend io de sub tipariu И-a edifiune din Ist. Nat. pentru §eoalele prim[are], (norm[ale]), am trames lui Filtsch 100 es. in depozit, spre a le vende, pre lingä un rabat de 30 la sutä, transportul cäziend in partea lui sä-1 pläteaseä. In nov. primesc de la aceea$i firma a lui Filtsch sub semnätura lui Spreer, epistola aläturata. Intirziind cu tramiterea respunsului la epistola d-tale, fiend cä nu era de urgentia, primii eri comptui de la Spreer, impreunä cu banii cärfilor vendute, dupä un fulminatoriu ce-i tramisesem pre la mijlocul lui ianuariu. A$iadarä am taliat restul epistolei, care acum devenise inutile in cea mai mare a lui parte §i incepui p-aceasta. Archivul о fi a?iadar mai pe drum. Tocmai bene, pentru cä eram gata а-l da la legätoriu, chiar cu lipsa celor doue nre. Curios mai e si d. Cipariu. Incepe lucrul Si apoi [i]l lasä intrerupt mai mult temp, nu-$i aduce amente, cä se poate intimpla ca se nu-1 mai poatä continua. Asia cu Principiale, le íncepu la 1860 si le continuä tocmai dupe 6 ani, adicä la 1866. Cu organizarea. Bene zici deoparte. Dar io n-a$i face nemic, n-a$i mi§ca о pieaträ de la loc, pinä cind nu s-ar restitui mäcar atita autonomie Transilvaniei, cit, avuse sub regii Ungariei, sub voivozi. Am primit zilele acestea, de la d. Amante, presiedentele Curtii apelative din Macerata, una scrisoaria, cu 10 nre din „Confederatiunea latinä“ redeasä de filiu-so Brutu. „Noua Carta a Europei“, ce incä zice cä mi-о tramite, au confiscat-o amicii nostri seculari din Viena ori Pesta. I-am multiumit tot italienesce si ca un transilvänean. Spune d-lui Boeriu cä un prof. din Buc[uresti] anume Ananescu, scoate un curs de Istoria naturale pentru clasile superiori: Zoologie, Botanica si Geológia. Aceasta din urmä a si e$it de sub presä. N. B. Aici in cursul sup. nu se mai propune Mineralogie, ci Geológia. Asemineä din Zool. si Bot.: Fisiologia animale si vegetale se tipäresce de Socec. Sä si-1 Procure, ca sä scape scolarii de scrisul cel mult. Eram si io se lucreziu un aseminea manuale. Me si apucasem. Inse Socec apucindu-se а-l tipäri p-al lui Ananescu, nu-mi respunse la scrisoarea-mi. Astfel rämäsei crutiat de ostenealä. Spune fratelui mieu,, cä nepotul s-а sculat 5Í-5Í continuä functiunea. Dar e bolnavä reu soacra-mea la cumnatul mieu. Salute La revedere Michalescu Doc. nr. 4215 Craiova, 6 aprilie n. 1872 Cetätiene! Am primit penultimul nr. din Archivu afarä de Nicolau Mäldärescu. Lui i s-a mai-ntemplat atare neregularitate. Dispunefi a i se tramite si lei- Cind va esi ultimul nr. tramitefi colecfiunea intreagä,de la inceput si pina la fine d-lor: Georgiu Chitiu, advocat si Teodor Macinca, prof. Deacä voliti а-l da cite cu 1/2 napoleon, dói napóleoni intreg, 4 (patru) nap. ambe esemplariale. Inse nu comiteti aceasta lui Spreer, 17 17 septembrie.
