Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 9. (1979)
II. Istorie
CORESPONDENTA I. M. MOLDOVAN — S. MIHALl 309 Doc. nr. 4210 Craiova, a 4-a zi de Crajiun, 1870 Cetätiene! La ultimele trei serisori ale dtale am de respuns: Liturgiele au sosit si lui Samitca si mie. El era se le dea cu 10 zw. asia poteau jace si 5 ani in libraria lui. Dupä oarecare disputa le-а coborit la 7 zw. Dar neci asia nu s-а vendut decit una, pre care a luat-o directorul nostru, ca prof. de 1. rom. ?i lat. din respectui limbei. Vezind aceasta ?i sciendu-me respunzietoriu pentru ele, le-am luat asupra-mi, le-am impärtit pre toate, pre unde am sciut, per 6 zw, esemplariul, inse färä parale, pre asceptare, care cind о avea sä-mi dea. Pina pre la vearS о se le scot eu, $i о se ti le tramit, regulat, ca altädatä. Dar in flor, de chartia, pre cari i voliu impleni dein agio, cu port cu tot; cit nu se va ajunge voliu puné de la mene. Portul a costat 4,95 lei n., aproape 6 sf. Mi-о fi mai greu a desface pre cele veline, fiend mai scumpe. Portul lor fu 1,75 franci. Liturgia e foarte curäfitä. Prea bene. Aceasta n-aduce nece о smentealä (scandal) aici. Ba incá unii ar vrea mai mult d.e. salvare, salvatoriu in loc de mintuire, m'mtuit etc., dar ortografia li se pare prea grea, neuzitatä etc. Ce s-а pus dupä liturgia sub presä? Mi-ar trebui un Catavasier, pentru ca se-1 dau unui •cintaretiu de la baser, catedrale de aici, care s-а apucat, el singur in toatä Craiova, poate in toatä R[omá]nia se einte „radical"; inse nu le prea nimeresce. Singur acesta e mai cutezätoriu; alfii nece nu cuteazä, ?i mai pucin preutii, din cauza despotismului cälugäresc ?i a ignoranjiei epitropilor basericesci. El are un filiu prof. de ist. $i geogr. la Bucure$ci. Tramite-mi 1 Acatistiariu mic, bro?iat, sub bandä (x band), ca se-1 pun in mina copiilor mei din pension, dem. si seara, la rogajiuni. Se le invejie corect dintr-insul. Mi se pare cä intr-insul se aflä rogafiunile de searä ?i dem. ale mesei etc. Seau in Orologiariu? Am si ulitat. Dta vezi. Copilii nostri le au de ab[ec]edariu, inse cu radicalismi 51 slavonismi amestecate. Cu testim. scol.! Asia s-о fi fäcind in fierile regulate, cele nemfiesci. Dar aici nu este asia. Apói női nu sintem de cei regulafi. Am primit si computui tipografiei. Dar m-а surprens. Pentru dzieu, cum de nu se face intr-insul amentire de banii primiti, atunci si atunci, atifi si atifi, restu atit? Deacä d. Cipfariu] intr-adever a luat in socotealä banii, cari i-am dat in diverse restempuri, cite 10, 15, 20 fl. si deacä a plätit pentru mene in detoria cärtilor, ceea се-mi competea pentru suplenire, pr. (i-a spus dtale. Un alt compt mi-а fost tramis frate-mio16, mai an, de la consistoriu, pentru о datoria de 103 seau 130 fl. la fondul scol. pentru tipärirea primei editiuni — mi se pare — iaräsi färä neci о nota de ceva primire. Va sä zicä d. Cip[ariu] n-a computat nemic. Tipográfia nu trebuia se primeascä detoria unui om absent, ci trebuia se zicä prefectului ei (lui Cip[ariu]) compteazä si apoi refuesce-te cu eene ai de refuit. Deaca-i asia treaba, io о se fac urechia ciula si apoi veazia eine ce poate scoate de la mene. Cind am plecat in fiearä, am zis c[onsistoriu]lui, nu sum detoriu nemenui, decit la muzeu 30 fl., cari i-am tramis. Atunci de ce a täcut? ... [Mihali] P.S. Am spus librariului de banii cärtilor. El mi-а respuns cä astäzi chiar va face socoteala si va tramite banii. Doc. nr. 4211, 4214. Craiova, 1 febr[uarie] n., 1872 Domnul mieu! [I]ti respund la scrisoria de la 20 ian. primitä eri. Intrerumperea comerciului nostru a provenit din unica si singura cauzä cä n-am primit nece eu, nece Faur, nece una din scrisorile de cari dta amentesci. Antiiu eugetam cä esci ocupat si cä-mi scrii 16 Grigore Mihali, fratele lui Simion Mihali, canonic in Blaj.
