Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 9. (1979)
I. Arheologie
28 VALERIU LÁZÁR märginite de väi locale adinci, care se varsä in Tirnava Micä. Calea cea mai sigurä de aoces pe platou este pe latura sudicä, care se leaga de regiunea inconjurätoare printr-o $a u$or accentuatä. ln primävara anului 1970, cu prilejul unor lucräri agrieole, au fost descoperite pe platou, intimplätor, bogate vestigii arheologice, care au intrat mai tirziu, prin donafia prof. Balog Károly din Bäläu§eri, in patrimonial Muzeului judefean Mure§. Cercetäri sistematice, ulterioare, efectuate de noi (1974, 1977) au confirmat aici existenta unei a§ezäri, care a cuprins atit platóul, cit $i teraisele lui. Lucrärile agrieole curente sau u$oarele eroziuni, in unele portiuni ale platoului (sud-est), au arätat ca grosimea stratului de culturä Cofofeni este relativ mare (0,50 m). Ponderea materialului descoperit din a$ezare (platou $i terese) о constitute eeramioa. De euloare cärämizie, brun-ro^ieticä sau cenu?ie, ea cuprinde forme freevente de amfore, eastroane, strächini, vase-boluri $i ce?ti, decorate cu incizii, impresiuni, impunsäturi succesive sau motive in relief. Dintre forme, castroanele, strächinile $i ce$tile fragmentare nu pot fi incadrate tipologic datoritä stärii in care s-au conservat. Un singur castron a putut fi intregit (tip $incai Ila-, pl. XII/11). Procedeele tehnice folosite in decor sínt de obieei combinate, ln motivistica ceramicii intilnim motive unghiulare, triunghiuilare suprapuse, benzi ha^urate, romburi, in ,,хе|еа" sau in „ramurä de brad". Uneori peste motivele incizate sint aplieate cunoscutele „boabe de linte". Piesele litice descoperite, numeroase, sint in maré parte din silex alb, gälbui sau fumuriu. Ele sint in parte prelucrate $i retu?ate, lustruite (lame, piese semilunare, gratoare). Unele sint neprelucrate (archii, nuclee prismatice, neregulate). Plastica descoperitä constä din douä piese antropomorfe, fragmentare, modelate in lut, una decoratä cu incizii dese §i märunte (pl. XVI/1). Din a?ezare provin ?i citeva fusaiole din lut. 2. BLANDIANA (jud. Alba3) ln partea nord-esticä a comunei, pe virful Ple$a (pl. III/3), este о a?ezare Cotofeni, care a fost explorata prin säpäturi de sondaj, in 1948, de Muzeul Unirii din Alba Iulia (I. Berciu). Virful are о forma elipsoidalä $i, prin inälfimea ea, relativ mare (393,75 m), dominä zona din jur. De jur-imprejur platóul virfului este inconjurat de terase amenajate. 3 Roska, ErdRep, p. 162, nr. 96 (face referiri la deseoperiri numai din epoca bronzului); K. Horedt, Säpäturi privitoare la epoca neo- ?i eneoliticä, in Apulum, III, 1947—1949, p, 61, nota 20; idem, Die Ansiedlung von Blandiana, Rayon Ora?tie, am Ausgang des Ersten Jahrtausende и.Z., in Dacia, N.S., X, 1966, p. 261; S. Dumitra$cu, Asezarea Cotoíeni „Magúra Cäpudului“, in StCom, 13, Sibiu, 1967, p. 159 (menfiune); P. Roman, op. cit., p. 80, pct. 196; pl. 2/196.
