Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 9. (1979)
II. Istorie
BURSIERII FONDURILOR GRANICERE$TI NÁSÁUDENE (1861—1876) 279 conducerea fondurilor $colare gräniceresti näsäudene —receptiva, dealtfel, nu numai la trebuinfele locale, ci §i la cele de ordin national — a cäutat isä sprijine — prin burse §i ajutoare — formarea $i pregatirea miinii de lucru calificate necesare acestui sector de activitate. ín comparafie cu interesül manifestat pentru cres-terea numärului de meseriasi, aictiunile de incurajare a formärii unor cadre ingineresti, necesare dezvolitärii industriei autohtone, au fost, mai ales fla ínceputul perioadei, des.tu'1 de limitate. Contribufia Fondului de stipendii la formarea aceetor specialisti s-а limitat, in unii la care ne referim, la acordarea a 15 burse $i ajutoare pentru 8 student i: 4 de la politehnica, 2 de la montanistiicä $i 2 de la silviculturä $i exploatari forestiere37. Nu este lipsit de importanta nici sprijinul acordat formärii unor cadre eu pregätire superioarä necesare sectorului agricol. Schimbärile survenite in economia agrara ca ?i dorinta elementelor inaintate de a sprijini ridiearea materialä a täränimii románé, eliberatä — odata cu desfiinfarea regimentului — de poverile serviciului militar, au impus luarea unor mäsuri care sä asigure päfrunderea progresului tehnic in agriculturä §i sä ajute la modernizarea economiei gospodäriei täräne§ti. Desigur eä pentru realizarea acestor deziderate era nevoie de cadre specializate, care, prin pregätirea lor in §coli superioare de agriculturä, sä contribuie la introducerea tehnicii $i $tiintei agricole in aceastä ramurä de activitate. Se pare eä, la ínceputul perioadei supuse analizei noastre, pregätirea acestor specialist! n-a stat in atenfia conducerii fondurilor gränicere?ti38. Cätre sfirsitul perioadei, insa, incepinid cu anui $colar 1872/1873, se acordä un sprijin substantial studentilor de la agronomie, care — pinä in anul 1876 — au beneficiat de 14 burse si ajutoare, lucru ce confirmä schimbarea optieii in distribuirea stipendiilor39. О chestiune importantä care se cuvine a fi mentionatä aici, este faptul cä tinerii de la agronomie s-au orientat, in frecventarea studiilor, spre $coala superioarä de agriculturä de la Herästräu40 (condusä de P. S. Aurelian) mai pufin spre scolile de acest tip din centrul Europei. ln repartifia burselor s-а avut in vedere $i necesitatea pregätirii unor preofi romäni care, potrivit concepfiei vremii, trebuiau sä aibä un rol important in viafa satelor. Pinä in anul scolar 1868/1869 sprijinirea, prin burse si ajutoare, a tinerilor ce studiau teológia a fost negli-37 ln aceastä perioadä nu exista nici о facultate tehnicä in cuprinsul Transilvaniei, studenfii fiind nevoifi sä frecventeze centrele universitäre din afara provinciei; cei de la politehnicä au studiat la Viena, cei de la montanisticä la Schemnitz §i Freiburg, iar cei de la silviculturä $i exploatäri forestiere la Viena §i Schemnitz. 38 Cu toate acestea, in anii §colari 1866/1867 §i 1867/1868 s-а acordat un stipendiu lui Vasile Cornea, student la medicina veterinarä (cf. F.G.N., pach. CCXI, dos. 1, f. 6; pach. CCXII, dos. 1, f. 5). 39 Sprijinirea formärii unor cadre specializate pentru sectorul agricol devenise о necesitate, deoarece economia (inutului avea un caracter predominant agrar. 40 Este vorba de vechea $coalä de agriculturä de la Pantelimon, care, dupä reorganizarea ei in 1867, a devenit $coala centralä de agriculturä $i silviculturä, mutata, apói, la Herästräu (cf. Istoria Romániei, vol. IV, Ed. Acad. R.P.R., Bucure$ti, 1964, p. 449).
