Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 9. (1979)
II. Istorie
278 LAZÁR URECHE localitate, desfäsurind, apói, о activitate didacticä, stünjificä si culturalä remareaibilä31. О atenjie deosebitä s-а acordat formärii unor cadre juridice románesti, neeesare apärärii proprietájii fo$tilor gräniceri — la care atenta injcä statu! austriac ?i unii magnati maghiari —32 §i, mai ales, a drepturiior natiunii románé. Problema formärii acestor juristi, in cadrul unei aicademii juridice románesti, a fost considerata, de unii intelectuali33, ca о chestiune vitala pentru cistigarea drepturilor nationale ale romanilor din Transilvania. Dar, cu toate eforturile populatiei romaneist! de a intemeia, prin contributie proprie, о astfel de academie, aceasta nu s-а realizat si tinerii románi au fost nevoiti sä se inscrie pentru studiile juridice la Facultatea de drept „chesaro-regeasca", cu limba de predare germana de la Sibiu (reinfiintatä in 1850 cu concursui statului austriac34) $i la Academia de drept, cu limba de predare maghiarä de la Cluj (reinfiintatä in 186335). Eforturile materiale fäcute in aceastä perioada de catre populajia romäneascä din districtu! näsäudean pentru formarea unor cadre juridice din rindurile sale — materializate in cele 31 de burse si ajutoare acordate pentru cei 11 studenti — au fost considerabiie, ridicindu-se la aproape 7 000 de florini v.a. Desigur, ele n-au fost zadarnice, doarece, odatä cu terminarea studiilor, majoritatea acestora s-au íntors in district, unde au servit ca avocati, judecätori, functionari administrativi, devenind buni apärätori ai drepturilor sociale si, mai aleis, ale celor nationale, unii dintre ei — Dänilä Lica si Gavrilä Manu — afirmindu-se Si pe tarimul luptei memorandiste36. Institutionalizarea mäsurilor de sänätate preventive si curativä pentru poipulatia districtului — creatie a noii organizäri administrative a tinutului gräniceresc — s-а izbit, insä, de lipsa unor cadre medicale neeesare pentru reusita acestei vaste actiuni. Pentru suplinirea acestui gol, Comitetul fondurilor scolare gräniceresti a insistat ca о parte din tinerii dornici de invätäturä sä imbrätiseze medicina si chirurgia, sprijinindu-i icu burse si ajutoare din fondul de stipendii. Numai in perioada la care ne referim, pentru sustinerea celor 10 studenti de ia faeultätile medico-chirurgicale s-au acordat -— diu fondul amintit — un numär de 24 de burse si ajutoare. Mergind pe linia promovarii unei industrii autohtone — idee pentru care au militat toti oamenii románi progresisti din Transilvania — 31 Despre activitatea acestora vezi, indeosebi, Virgil Sotropa, N. Dräganu, op. cit., pp. 334—344 passim. 32 Este vorba, in primul rind, de familia Kemény care pretindea 9 munti a$azi§i revendicati. Pentru detalii la aceastä chestiune vezi Florian Porcius, op. cit., pp. 44—48. 33 Dintre ace?tia amintim pe Al. Papiu-Ilarian si Avram láncú (cf. Vasile Netea, Lupta romänilor din Transilvania pentru libertate nafionalä (1848—1881), Ed. Stiintificä, Bucuresti, 1974, p. 113). 34 cf. ibidem, p.. 114. 35 Stefan Pascu, Universitatea ,,Babe?-Bofyai" din Cluj, Ed. Dacia, Cluj, 1972, p. 12. 36 cf. idem, Marea Adunare Nafionalä de la Alba Iulia, Cluj, 1968, p. 171.
