Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 9. (1979)

II. Istorie

BURSIERII FONDURILOR GRÁNICERE$TI NASAUDENE (1861—1876)

277

tSrii districtului romänesc — pentru dezvoltarea economics ?i spirituals a tinutului nSsSudean.

Necesitatea formärii unor cadre bine pregatite pentru Gimnaziul román din NSsSud — infiintat in 1863 prin sacrificule materiale ale fo^tilor grSnieeri —27 a facut ca о bunS parte din bursele $i ajutoarele destinate invStämmtului superior sS fie acordate studenti'lor de la faicultStile de filozofie28, in cadrul cSrora se primeau, cu precSdere, cuno$tinje necesare profesorilor29.

Din datele statistice prezentate mai sus reiese cS aceastS eategorie de studenti s-а bucurat de cele mai multe burse $i ajutoare: 57, adicS 1/3 din totálul celor acordate pentru invSlSmmtul superior in amintita perioadS. Pe baza datelor oferite de listele cu stipendiatii am ajuns la concluzia cS cele 57 de burse §i ajutoare au fost atribuite unui numSr de 14 tineri din fostele comune grSnicere^ti30. OdatS cu terminarea studiilor, 11 dintre acentia — Artemiu Alexi, loan Ciocan, Beniamin Hangea, Teodor DumbravS, loan Lupoaie, loan MSlai, Constantin Moisil, Florian Motoic, loan Tanico, Paul Tanco §i GavrilS Scridon — is-au íntors la NSsSud, unde au fost incadrati ca profesori la gimnaziul román din

litate________________________________________________________

Silvicultura Montanistica Medicina Total Agronomia Politehnica §i expl. fo- (ingineria veterinarä

restiere______minierä)_____________d— 1 - - 5- - 1 - - 4- - 1 - - 10

_ 1 - - - 7- - - - 1 9

— - - - 1 11- 1 - - - 10

— 1 — 1

—

12

— — — - - 13

2 1 — — — 18

2 1 — — — 20

5 1 1 1-2

3

5 2 - 1-2

4

14 8 4 3 2 171

27 Pentru detalii vezi Virgil §otropa, N. Dräganu, op. cit., pp. 148—164.

28 Prioritatea de care se bucurau tinerii de la filozofie in acordarea stipendiilor se specifica, dealtfel, ?i in Instrumentul fundafianal (v. Instrumentu iundationale, p. 36).

29 Primii profesori ai gimnaziului näsäudean erau, in majoritate, teologi si nu posedau nici un fei de pregätire specials pentru cariera pedagogics (v. Virgil $otropa, N. Dräganu, op. cit., p. 317)

30 Ace$tia au studiat, indeosebi la inceputul perioadei, la universitätile din Viena, Graz §i Pesta, iar dupä infiintarea Universitäpi din Cluj (1872) majoritatea studentilor s-au indreptat spre aceastä universitate.