Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 9. (1979)
II. Istorie
270 LAZÁR URECHE dului de mondire, destinat, incä ide la desfiintarea regimentului, acordärii de stipendii pentru descendentii fo$tiilor gräniceri. Primul dintre fonduri — creat ín limitele prevederilor Regulamentnlui militar din 1766 — a fost Fondul de provente, destinat acoperirii cheltuielilor de administratie interna a districtului militar. El era administrat de о Comiisie economics militarä ?i constituia „proprietatea comunä a satelor gränicere^ti"3. In anul 1830 s-а infiintat Fondul de mondire, care — asemeni célúi de provente — constituia proprietatea colectivä a comunelor confiniare, fiind destinat acoperirii cheltuielilor necesare procurarii de uniforme militare din stofä mai bunä pentru gräniceri. La baza creärii sale au stat mal multe surse: 1/3 din numerarul aflat ín casele comunale; arenda pentru muntele Dósul Stini§oarei; 1/2 din arenda „terenului montan" (minier n.n.) de la Rodna,- sumele plätite de erariul militar ín contui incältäminielor gränicerilor; ce'le reprezentind contravaloarea hainelor militare proprii cu care gränicerii au participat la expedifii sau la garnizoane ín afara granifelor militare; §i, in fine, prepái lemnelor de foc furnizate din pädurile gránicere$ti pentru ofiferii regimentului4. Tót in timpul gránitéi militare s-au ínfiinfat — prin capitalizarea veniturilor provenite din dreptul de circiumärit pe cele 3 luni de toamnä aoordat comunelor — Fondurile $colare comunale5. Spre deosebire de celelalte douS, Fondurile ^colare comunale constituiau averea separata a fiecärei comune gránicere§ti §i au fost destinate susfinerii scolilor primäre nationale. Odatä cu desfiintarea regimentului (ianuarie 1851) s-а pus — din partén administratiei civile — problema apartenentei fondurilor gränicere?ti, care — dupa cum se ?tie — consltituiau, de jure, averea indiscutabilS a fo$tilor gräniceri. Fondul de mondire §i fondurile $colare comunale au fost recunoscute ca atare, pe cind cel de provente a fost retinui — fära temei — de erariul financiar. La 13 martié 1851, dind dovadä de un inalt spirit de íntelegere a necesitätilor populatiei locale, reprezentantii celor 44 de comune foste gränicere$ti, adunati la Näsäud, au hotärit ca fondurile gränicere$ti sä nu se impartä intre comunitäti, iar in viitor sä fie folosite pentru scopuri culturale6. Pe baza acestei hotäriri, Fondul de mondire a fost destinat acordärii de burse §i ajutoare urma$ilor fo$tilor gräniceri care frecventau $coli mai inalte, luind denumirea de Fond de stipendii, iar cele ? col are comunale au rämas $i pe mai departe pentru scopul avut la infünfare7. In vederea administrärii fondurilor gränicere?ti, adunarea a ales un comitet administrativ, eompus, din 8 membri, completat, la 3 Arh. Stat. Näsäud, fond Fondurile gränicerejti näsäudene (in continuare F.G.N.), padi. CIX, dos. 1/A, f. 58. 4 V. Valeriu $otropa, op. cit., p. 185. 5 Ibidem, p. 186. 6 Nestor §imon, op. cit., pp. 35—36. 7 Ibidem, p. 36.