Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 9. (1979)
II. Istorie
232 AUREL HOLIRCA В e r g h i a : atit romanii cit $i maghiarii au scoalä. Dascälul romanesc prime?te 1/2 miért a cereale de elev ce frecventeaza; Petri?: este mima i scoalä ?i daiscai unguresc.55 La aceastä data intiilnim ?i pe Valea Nirajului citeva ?coli, pe care le vom aminti: Cräciunesti: avea da seal dar nu ?i scoalä. Elevii urmau la casa ©antorului, ín numär de 10, de la care primea cite 1/2 miertä porumb; Iobägeni (azi Valea): nu avea scoalä, dar diacuil inväta copiii färä nici о piata,Sintiandrei: nu avea scoalä, copiii free ven tau la casa diacului; M u r e § e n i : era ?i scoalä ?i daseäl. Copii obligati de scoalä 62, dar din cauza säräciei, abia freeventau 3—4; Bolintineni: nu avea nici scoalä, nici dascäll; M u r g e ? t i : nefiind scoalä, .cantorul invatä copiii in mod gratuit. ln celelalte plase ale iscaunuilui, siltuatia era urmätoerea: Plasa SjJileia Nirajului — existau 15 ?oöli; 13 reformate, 1 unitarianä ?i una romano-catolicä. Numärul total all elevi'lor 268. Plasa Abud — apare cu 20 de ?coli, dintre care 17 reformate, douä unitariene ?i una romano-catolicä. Dintre cele d-ouä $coli romäne§ti amintite la sfir?itul secolnlui al XVIII-lea, la Roteni ?i Väleni, nu mai intilnim nici una. Plasa Iobägeni — este trecutä cu 12 ?coli, dintre care 10 reformate, 1 unitarianä ?i una romano-mtolicä. Nici in aceastä plasa nu mai intilnim ?colile romäne$ti existente la incoputuil secoLului, cea de la Iobägeni ?i aceea de la Simtandrei. Numärul elevilor era de 420. Pe lingä dispozitiile privitoare la deschiderea de ?coli ?i instruirea elevilor, da acest inceput de secol, se acordä о a-tentie tot mai mare constmirii de ilocaluri de scoalä. ln acest sens se dau diispoz&tii ,,domniilor de pämint", obligindu-i a puné la dispozitia icomunitätilor religioase terenul neeesar ca ?i materialul pentru eonstructie, locuitorilor revenindu-i sarcina de a executa transportul de materiale ?i a efectua toate munciiie necesare. Cu toate dispozitiile in acest sens, nobilimea refuzä cu incäpätinare a se conforma ?i a puné da dispozitia icomunitätilor terenurile solicitate, ba in unele ilocuri au ocupat ?i constructiile säräcäcioase acolo unde eie existau. Iatä situatia constructiilor de seoli románesti la aceastä datä precum $i anul edificärii: Cozma — 1834, Filpi?u Mare — 1837, Gurghiu — 1809, Habié — 1838, Idicel — 1840, Maiore,sti — 1827, MMa?u Mare — 1824, Reghin — 1836, Subcetate — 1815, Sinmihaiu de Pädure — 1826, Säcalu de Pädure — 1845. ln total 11 ?coli, care nu erau alitceva decit niste umile cäsute de ilemn cu acoperi? de sindrilä sau paie, exceptio fäcind doar cede de (la Reglhin ?! Subcetate care erau construite din piaträ $i cärämidä.56 55 Arhiva íostului revizorai $colar al jud. Mure5, anul 1905. 56 Semantismul jubiliar, 1900, Blaj, extrase din consemnärile privitoare la comunele mentionate.
