Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 9. (1979)
II. Istorie
SCO ALA DIN REG. MURE$ULUl SUPERIOR 233 Analizánd dateie de mai sus constatam cä, numärul scolilor románesti in loc sä creascä a sicäzlut. De unde lla 1778 aveam scoli romane?ti la Roteni, Väilenii, Päsäreni, Bolintineni, Iobägeni, Sint-andrei, iar ceva mai tírziu la Acätari, Murgesti, Cräciunesti, Nicolesti, Veta, Mosuni, Poienita, $ardu Nirajului etc. pe valea Nirajului, dupä 60 de ani nu le mai intilnim. Särace, ilipsite de minimumul necesar pentru functionare, Jipsite de dascäli, sint silite a-$i inchide portile si in cele mai multe parti, scolile reformate in special ademenesc elevii romäni a le frecventa. Aceastä situafie a contribuit mult la maghiarizarea ín masa a elementului románesc in special pe Niraj. Pe llinga greutätile de toate felurile, se mai fac incercäri ?i pentru introducerea limbii maghiare ca obiect de studiu, fapt care constituie о piediicä in plus pentru dascälii care nu о cunosteau. ín acest sens Inca in deceniul al V-lea al veaCuliui al XIX-lea, episcopul Moga al Sibiului dispune: ......in toate ^colile románesti, si mai virtos in scolile candidatilor la preotie, sä se invete ilimba mjaghiarä"57. In unele din satele Scaunului Mures, preotii si dascälii acceptä a'ceasta, cu condRia insä de a li se imbunätäti starea materiala. lata ce scale privitor la aceastä problemä protopopul Pertenie Trombitás din Tingu Mures-: „...promit cä voi face tot ice imi stä in putinfa ca in scolile ce se infiinteazä, copiii sä inve te a scrie si citi ungureste, dar pentru realizarea aces tu i scop este necesar ca si Dv. sä sprijiniti sustinerea invätätorufui"58. In unele sate insä poporul se opune iou hotärire acestei dispozitii. ín acest sens e interesantä scrisoarea notarului din comuna Ungheni Szántó József, contrasemnatä si de preotul unit Vasile Viciu, la 19 februarie 1843, din care desprindem: „...la scrisoarea Dv. din 16 curent Si pe care am primit-o in ziua de 18, ín chestiunea scolii, vä pot cornunioa urmatoarele: aici siub mina dascálului unit íreeventeazá seoala 30 copii, dinire care 24 bäeti $i 6 fete. D-upä spusa dascäMui ar mai trebui sä freeventeze incä 30 dar pärintii nu-i lasä. Daiscälul mi-а declarat cä pe illngä limba valahä a voit sä-i invete pe copii si limba maghiarä, dar nepriceputii pärinti i-au interziis de a invafa aceastä limbä"; aratä apói cä dascälul nu are nici un fei de ,salar, in afarä de о casä rea in care loouieste.59 Aceasta era deci situatia scolii románesti la sfir$itul secolului al XVIII-lea si inceputul célúi de-al XIX-lea: säraeä, lipsitä de dascäli pregätiti, färä local, färä manuale si material didactic, lovitä din toate pärtile, dar pästrätoare a traditiilor románesti. Asemeni unui gorun, ea s-а zbätut in furtuna atitor evenimente, dar nu a putut fi ingenunchiatä. Din aceste improprii si modeste localuri, cu invätatori simpli, care nu aveau prea multä pregätire, s-au ridiicat caractere care au strut, prin vremile grele prin care treceau románii din Transilvania, sä se impotri-57 G. Sima, op. eil., p. 117. 58 Traian Popa, op. eil., p. 261. 59 In lacsimil (originalul scrisorii in posesia noasträ).
