Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 9. (1979)
II. Istorie
226 AUREL HOLIRCÁ intrefine scoalä $i invätätor, fapt ilustrat de zecile de $coli existente ?i dintre care vom aminti: D e da, avea la 1802 9 coat ä ou trei dascälli: Buculea Ignat, Mihai Vasilicä $i preotul Gligor; Mila$u Мате, sätenii solicits la 1800 invätätor pe diacul Gligor, „care a invätat bine pruned"; 1 di c e 1, avea dasicäl la 1805 ре Тоша Br anco vici; Ri c i u, eiste amintit la 1819 cu doi daisicäli: Buour Simion, un nepot al lui Gh. $incai §i care functioma imcä de la 1805, de unde mai inainte, la 1791 fusese dasicäl la scoalia mänästireaiscä de aici. Cälugäreni, exista о scoalä pe lingä mänästirea franciscanä incä de pe la 1660, la care au invätat multi románi, printre care: Pavel Dunca, prepozitul capitular Simion Crainic, episcopal Alexandra Dobra al Lugojului, loan Rusu (Oro,s) revolutionarul dm 1848, Leon Lapu din Hodac $i multi aRii. C e i g h i d, avea dascäl la 1811 pe Nicolae Oláh, care 'la 1795 copia „Divanul" lui D. Cantemir, iar la 1793 „Supplexul; V о i ni c e ni, avea dascäl la 1802 pe Vasile Tógán; Cdpu$u de Cimp i e, este semnalat la 1811 cu da se alul Mihai Maior, fratele cärturarului P. Maior.43 Fire^te, numärul scolilor a fost mait mai maré decit cele amintite mai sus. Dupä cum ne indieä unelie conseriptii confeisionale, aproape cä nu exista sat mai märisor färä $coalä. Dar trebuie sä constatam cä ín marea lor majoritate acestea nu au dat randamentul asteptat, functionind dupä toanede preotului ?i a oantorului, care sub diferite pretexte, Si in special a faptului cä dascälull ori cantorul nu era plätit conform intelegerii, о inchideau si desohideau cind doreau. La 14 decembrie 1820, directorul scolllor neunite, Moise Fulea, la semnalarea lui Vasile Pantea, intervine la forurile administrative a Scaunului Mures cu adresa nr. 337, pentru a isprijini actiunea de infiintare de secli románesti. Cu rezolvarea aiceistei Probleme in mod practic sint insärcinati pretorii plaselor respective, prin rezolutia care specificä: ,,. ..isä se ordome pretorilor din Band, Sovata si Gälesti a audia de poseisori si sä ne refere". Fäcindu-se investigatüle ordonate, acestia raporteazä: la B and nu este de unde sä se delniteze térén arabil pentru porfiunea invätätoreaseä. De altfel, dascälul e plätit de pärinfii elevilor"; la Ac ä far i, „...din cimitirul valahilor se va delimita о porfiune de térén pentru scoalä si invätätor, dar comunitatea este foarte säraeä si nu are posibilitatea isä intretinä scoalä si dascäl"; la Singeorgiu de Pädiure, „Nu este loc potrivit pentru construire de scoalä. Credinciosii insä se obligä ca din isäräcia lor sä edifice local, numai comuna sä le punä la diispozitie teren potrivit".44 Concluzia ce ,se impune eslte aceeasi: reiuzul sistematic al nobililor de a sprijini aceastä cauzä, inicäpätinarea de a puné la dispozitia comunitätilor terenurile neceisare, a$a cum fusese ordonat de cätre inaliul 43 Nicolae Albu, op. cif., vol. II, p. 142. 44 Arhiva íostului revizorát $co!ar al judetului Mure?, Tirgu Mure$, 1899.
