Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 9. (1979)
II. Istorie
SCO ALA DIN REG. MURE$ULUI SUPERIOR 227 gubemiu, pentru necesitätile de constructie $colarä si porfiune inväfätoreascä, care ar fi imbunätätit situafia materialia a dascälului. ín acest fel, interesül manifestat de iobagii romäni pentru $ coal ä ?i invafamint era stavilit $i entuziasmul retezat. Cit priveste bunul mers al invätämintului, se constata ca el se desfä$ura in conditu cum nu se poate mai grele: scoala lipsitá de orice material didactic, lipsa de manuale $colare, sálile de clasá, acolo unde totu$i existau, erau insalubre, intunecoase, cu pämint pe jós, umede Si íntr-o stare deplorabilä, iar dascälii plátifi cum nu se poate mai prost, de foarte multe ori neprimind nid putinul pe care comunitatea se obligase prin contract а-l pláti. ín acest sens, intervine acela$i Moise Fulea op adrösa in 1827, din care desprindem: ,,... cum insä prin mijloace blinde s-au zädärnidt stráidaniile noastre, va rugam sä luafi mäsuri ca tinerii de ambele isexe sä fie trimi$i regulat la $coalä, §oolile sä fie preväzute cu material didactic necesar, iar dascälii sä-$i primeascä drepturile la zi".45 Datoritä faptului cä dascälii nu-$i primeau nid mäcar pufinul pe care comunitatea se obligase prin contract а-l satisface, in perioada 1802—1805 se inregistreazä nenumärate cerari ale dascälilor mure$eni a li se majoTa venituriile, iar lacuitorii sä fie obligati a-$i satiisface obligafiile fatä de ei. Astfel, cantorii-docenti (docent=invätätor) din Voivodeni, Teleac, Petelea, Solovästru, Filpisul Mare, Lunca etc. fac intervenpe pe lingä episoopie, arätind cä, cota de 1/3 din stolä се о primeau era foarte mied ?i nid pe departe nu le acoperea munca pe care о depuneau ca daseäli $i dieci ai bisaricii. loan Bob, pune pe plingerea acestora, urmätoarea rezolufie: ,,$i pärinfii elevilor sä contribuie la intrefinerea docentului".46 47 Cum intelegeau pärinfii elevilor sä contribuie la intretinerea acestuia, am väzut in cele arätate mal sus. Asupra invätämintului din comuna Voiniceni, gäsim date in raportul preotului de acolo, Man loan, care aratä la 11 martié 1821 cä $coala e freeventatä de mai mul fi copii §i cere ca pentru necesitätile acesleia, sä se defalce douä bueäti teren arabil din holarul comunei, iar pentru local de seoalä sä se ia casa fierarului (cäuadului), care e a$ezatä in mijlocul satullui, pinä se va ridica un nou local de seoalä pe terenul de lingä cimitirul satului, ca in acest fei sä se poatä primi un invätätor destoinic, deoarece „actualul fiind bätrin ?i aritmeticä nu $tie deloc, s-ar läsa de meserie1'.17 La inceputul secolului al XIX-lea, functionau multe scoli in aria de care ne ooupäm, in special pe Muresul superior $i pe Cimpie. Aceasta se datoreSte faptului cä locuitorii aicestor asezäri aveau о situafie materialä mai bunä, erau säte compact románesti care puteau cu mai mullitä usurinfä sä intrejinä dascäl si ?c.oalä. Alta era insä situatia pe valea Nirajului si in satele din jurul Tirgu Muresului, asezäri mixte, unele cu un numär mai redus de romani cu putere economicä mai mo-45 Traian Popa, op. cit., pp. 259—260. 46 Petru Maior, op. cit., p. 76. 47 Arhiva tostei biserici gr. cat. din Voiniceni. 15*
