Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 9. (1979)
II. Istorie
SCOAZ.A DIN REG, MURE$ULUl SUPERIOR 225 abia descifrau literele §i mi cuno$teau decit ritualul de duimineca, de la botezuri $i ínm or minit ári, pe care il recitaiu in mod mecanic. Este neindorns ca in cursul undor oe au urmat, situa(ia is-а schimbat radical ?i lucrurile au ineeput a merge din ce in ce mai bine. Imbucurätor este faptul cá la acest ineeput de secol, ^coala neunitá, atit de neglijatá in trecut, incepe sá se organizeze tót mai bine si cu rezUltate tot mai frumoase. In acest sens ne stau márturie unele dispoziíii ale superiorilor, oa ?i freoventa bunisoará consemnätä in acte-le vremii. Astfel la 24 decembrie 1821, direktorul acestor seoli, Moise Fudea, precizeazá urmátoarele: 1. Se vor Tua másurile cuvenite ca in localitátile unde exiiistä preot $i cintáret, locuinta acestuia din unna sá serveascá $i ca ?coalá pentru oopiii satului, iar el sá instruiascá pruned, primind pentru aceas-ta cite о mierfä de griu de fieeare cap de familie care are copii de scoalä. ín iocdliitätile in care cantorul nu reu$e$te sä-i instruiascá pe tofi copiii de virstä scolarä, se va angaja un invätätor, cäruia pärintii copiilor ii vor da о majä (100 kg) griu pe an. Comuna se va ingriji de lemnele §i lumina de -care are nevoie Scoala. Cantorii $i invätätorii numifi sint scutiti de serviciul militar Si alte -sarcini publice, bucurindu-se de acelea$i drepturi oa $i invätätorii celorlalte religii recepte. Preotud comunei va lua sub ocrotirea sa S-coala, avind datoria a indemna cu vorb-e frumoase pärintii copiilor, ca -sä-i trimitä pe aces-tia l-а $coalä, precum ?i a den-unfa autoritätilor pe aceia care nu vor sä-$i invefe pruned. Autoritätile vor pedepsi pe ace$tia cu inchiisoare sau cu alte pedepse corporale; 2. La instruirea copiilor ,se cer cuno$tinte ?i calitäti mo-rale, §i de aceea preotii se vo:r ingriji ca satele sä-$i aileagä numai cantori $i invätätori mzestrati ou cunos-tinte $i calitäti de care are nevoie un invätätor; 3. Avind in vedere cä in multe locuri pärintii care nu i$i trimit copiii la ?coalä -sínt aimenintati cu zälogirea, se -diispune ca sä se curme aces-t sistem, f?i sä -fie sfätuifi pärintii a-?i trimite copiii la ?coalä $i a rrn-i trimite primävara ?i vara cu vitele, ci sä--?i angajeze comuna eite un pästor potrivit; 4. ln raport cu cunoi$tintele cistigate, neunitii stiutori -de c-arte vor fi primiti in functiile publice ale -statului".42 $i din acesite dispozitii ,se poate bine vedeu interesül ce se manifesta pentru 5-coalä la acest ineeput de veaic. Dar daeä a-ceste dispozitii au rämas nJuünai pe Mrtie, ca intentii frumoase, aceiästa -se datore?te aceleeai$i cauze pe care am mal semnalat-o: nobilli-mii care sabota in mod sietematic ori-ce -dispozitie de acest fei, chi-air $i oind ea era eman-atä de reprezentantii guberniului, obli-gin-d iobägimea la munci necrutätoare, neingäduindu-i a uvea timp de $coalä. Cu toate §ic-anele la care er-au supu§i, ou toate obstacolele ce li se ridic-au in cale, täranii iobagi depun e-for-turi cousideriabile pentru a-?i 42 G. Sima, ßcoala Romäneascä din Transilvania $i Ungatia, Bucure^ti, 1915. p. 136. 15 — Marisia, vol. IX.
