Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 9. (1979)

II. Istorie

$COALA DIN REG. MUREÍpULUI SUPERIOR

223

Datoritä ас este i proaste eituatii materiale, dascälul fiind sitit a murrei in agricultura pentru a se mtrefine, aportul acestor umili fäclieri a fost destul de scäzut. Aceastä situate il face pe Gh. $imcai sä raporteze in 1790 guberniului starea de lucrari, care däuna invätämmtului, cerind sä se aiplice sanctiuni invätätorilor care i$i neglijeazä obligatiile, acceptind postul de dascäl numai pentru a scäpa de sarcinile publice ?i de servilem! militar. Din Scaunul Mure?ului au fost semnalafi in aceastä situafie urmätorii daseäli:

Nr. Comuna Numele ?i prenumele Ziua ?i anul cind

crt. daseälului au primit patenta

1. Sintandrei Petre Toma 29. XII. 1787

2. Ernei Suciu Petre 22. XII. 1789

3. Budiu Bernade Iosif 7. XI. 1789

4. Mädärasu de Gimpie Moldovan Toader 19. XII. 1787

5. Mure?eni Pop Aron 23. XII. 1787

6. Ungheni Pop Dumitru 23. XII. 1787

7. pineal Dubleu loan 1. III. 1789

8. ?äulia Pop Toader 30. XII. 1787

9. Singeorgiul de Mure? Bardo? Andrei 22.XII.1789.37

Gu toate lipsurile semnalate, cu toate greutätile prin care trecea ?coala romäneascä in ace?ti ani de sfir?it de secol, ea a cunoscut totu?i о erä de frumoase realizäri. Dimaimizafä de marii corifei ai $cölii ardelene, Gh. Sincai ?i P. Maior, scoala unitä in special a iluat un deosebit avint.

Dar ?i § coal a neun it ä inregistreazä succese in aceastä vreme, bucurindu-se de aparifia pe scena viefü publice a unor oameni care au trecut peste intere,sete märunte personale ?i ?i-au pus toate fortele pentru ridicarea poporului din starea de ignoranfä in care se gäsea. Un deosebit aport au adus in infünfarea de ?coli, in indrumarea ?i pregätirea dascälifor, Vasile Pantea fost inväfätor la Pänet in 1778 $i apoi protopop la Tixgu Mure?, ca ?i Nicolae Panovici fast invätätor la Tirgu Mure? in 1794, apoi protopop la Alba Iulia ?i Bra?ov. Munca acestora a fost reluatä mai tirziu, cu acela?i entuziasm, de Partenie Trombita? protopop al Tirgu Mure?ului in furtunoasele evenimente de la 1848.

ín afar ?colilor consemnate, la sfir?itul secolului al XVIII-lea, mai intilnim in főstül Scann al Mure?ului urmätoarele:

Pias a So vat a: in 1789 este treeutä cu 10 ?coli, dintre care una romano-catolicä la Sovata, una unitarianä in satui Cioc, ?i 8 reformate la Säräfeni, Chibed, Ghindari, Fintinele ?i alte localitäfi apar{.inätoare actualmente judefului Harghita.* 38

P1 asa Abud: la aceea?i datä apare in documente cu 20 ?coli, dintre care 16 reformate, la Abud, Neaua, Bedeni, Troifa, Gäläfeni, Ro-37 Idem, p. 256.

38 Arhiva íostului revizorát al judefului Mure?, anul 1902.