Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 9. (1979)

II. Istorie

SCOALA DIN REG. MURESULUI SUPERIOR

219

Director al $eolilor neunite din Transilvania a fast numit Dem. Eustatievici, absolvent al Academiei Teologice din Kiev la 1757.

Ca о completare a celor de mai ;sus, comisia de studii ardelene dispune urrrmtoarele:

1. Sä se sporeascä numärul $colilor unite; unde comunele sint mai säraice $i in neputintä de a-§i ridica $coalä «sä ise intovärä?eascä mai multe $i sä infiinteze $coalä districtualä;

2. Pentru leafa dascälului sä se incheie contract cu oomuna in prezenta unui functionar administrativ; 2/3 sä i se pläteascä in naturä, iar restul in bani. Dintre cantori sä nu poatä fi пшпЩ in viitor dascäli, decit cei dare §i-au insu$it metoda normalä de predare;

3. Pentru construirea §colii proprietarii sä ‘fie obligati a contribui cu bani, iar täranii cu munca §i cäräu?ia;

4. Numai oameni cu examene in regulä §i cunoscätori ai limbii germane, vor putea functiona ca imvätätori;

5. Sä fie premiati anual trei elevi mal buni de la $colile románé? ti, pentru a putea fi índuplecati a imbräfi^a cariera de dasicäl;

6. Sä se dezrädäcineze obiceiul de a trimite copiii cu vitele la pä$une in timpul functionärii §colii;

7. Sä se linä evidenta copiilor care frecventeazä §coala;

8. Sä li se dea copiilor cärti gratuite;

9. Sä se stirpeascä obioeiul de a mo$teni funicfia de dascäl din tatä in fiu, cum se intimplä cu cea preoteascä; de aceea nici un dascäl sä nu fie aplecat [numit] in satui säu natal;

10. Cu prilejub cununiilor, preotii sä laude in public pe cei care frecventeazä regulat seoala. Färä certifieat $calar nimeni sä nu poatä ajunge primär sau jurat al satuiul. Bätrinii satuiul §i preotii sä ceroeteze mal des $ooaila §i sä indemne tinerii la invätätuxä. Cei ce se disting trebuie läudati in public ?i premiati"28.

Desprindem din cele de mai sus interesül ce se manifesta pentru desehiderea de $coli. Dar cu toate eforturile depuse, $coala se zbätea mai departe in mizerie §i abia dacä se puteau aduna 4—5 elevi, functioned tot in vechile clädiri däräpänate, neincäpätoare, umede ?i friguroase, ori in casele cantor ilor 5i tinda bisericii, locailuri absolut improprii invätämintului.

$i toate acestea se datorau aproape in exclusivitate nobilimii, care pe toate cäile posibile cäuta isä saboteze dispozitiile date, con$tienta cä luminarea poporului atrage dupä ea emanciparea acestuia din situatia mizerä in care ,se zbätea. $i, mai mult, ei foloseau copiii la diferite mulnci, ori §coala cäuta sä-i isustragä de la aceste activitati.

ln aria de care ne acupäm о deosebitä atenlie acordä ?colii marele cärturar Petru Maior, care nu a precupetit nici trudä, nici oboseailä, alergind din sat in sat, índemnind oamenii a-$i deschide §coalä, arätindu-le foloasele invätäturii. Zelull säu, entuziasmul deosebit pus in slujba acestei actiuni, au fä'cut din P. Maior un pionier al ?colii din 29

29 Ion Lupa?, Studii, conterin\e ?i comunicäri islorice, Bucure?ti, 1928, vol. I, pp. 303—304.