Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 9. (1979)
II. Istorie
220 AUREL HOURCA aceastä parte de tara. Iatä, de altfel, cum ni-1 prezintä un со n temporan al säu: |,,Mergea P. Maior prim 'sate, unde adunind pruned, fäcea examen; pe cei ce ßtiau ii lauda, pe ceilalfi ii dojeneia pärinteßte ßi rinduia mijlocirea sä mvete. Vara umbla prin cimpuri, prin päduri, unde ßtia ea isint adunati pruned a paßte vitele ßi väzindu-i ii chema la dinsul, care ounoiscimdu-1 indatä alergau toti aco!о ßi el ii intreba cele invältate ßi din nou ii mai inväta ßi lumina, avind о deosebitä dulceatä a bäilui (oicupa) cu pruned, pentru ,care tuturora era iubit. Atít a fost aprins P. Maior voia prumcilor spre invätäturä, eit pruned uitaserä jucäriile lor ßi cind se intilneau pe ulifä tot de invätäturä gräiau ßi se intrebau unul pe altul, fetele cele mari incä, adunate la ßezätoare a toarce, in lo:c de obißnuitele nebunii, despre invätäturä lucrurilor celor sfinte povesteau ßi se intrebau“30. | In 1782, la Reghin exista о ßcoalä, poate cea mai bunä din partea locului, cäci era freeventatä de 28 elevi, numär ridicat tinind seama de freeventa din alte pärp, 'dintre care 22 cu freovenfä bunä ßi 6 cu freeventä sporadicä. Dasicä'l al ßcolii era loan Pamfilovici, care, eredem, a fost numit odatä cu Ariton Barbulovici de la ßcoala din Milaß. Se vede insä cä la sosirea lui P. Maior aici, ßcoala nu mai funCtiona, ori avea о activitate redusä, fapt care face ca P. Maior sä faeä energice demersuri pentru reinfiintarea ei. ln urma aicestor interventii, in 1785 episcopul loan Bob ii comunicä urmätoarele: ,,Socotind lipsa pe care о ävea Maigyareghinul de ßcoalä, nu numai pentru sine, ci ßi pentru satele care sint imprejur ßi au lipsä de invätäturä, am fost reprezentäluit in guberniu, ica sä se milostiveascä a muta ßcoala de la Vaßarhei (Tirgu-Mureß) unde nu era adta lipsä la Magyareghin (Reghin Sait), ßi s-а milostivit inaltul guberniu а-mi ingädui aiceastä cerere a mea. Drept aceia, frätia ta vei avea grijä de vei aßeza ori unde vei putea pe diacul care a fost pinä a'cum acolo, ßi in loicul ßi in casa lui vei bäga pe dascälul Dumitru Pop, care a foist pinä acum in Vasarhei, care lucru il vei face färä nici о zäbavä ßi cit ce vei lua rinduiala aceasta a noaisträ, ßi prin eparhie incä vei vesti tuturor filler noßtrii celor pravoslavnici ßi bine credincioßi, ca urmind celor prea inalte orinduieli impäräteßti, pre fiii ßi fetele sale care au intrat in al ßaselea an ßi din al doisprezecelea nu au ießit, la numitai ßcoalä cu toatä osirdia sä-i trimitä ca dupä cugetul ßi pofta prealnaltului impärat sä invete in limiba sa a verbi ßi serié, numära ßi viefui creßtineßte. De unde, ce bine ßi ce folos va avea neamul nostru, insuti poti vedea ßi färä indemnul nostru a vesti"31. Astfel, una dintre cele 12 ßcoli triviale ißi deschide portile la Reghin, aceasta fiind posibilä numai prin sacrificarea ßcolii de la Tirgu Mureß, unde initial a fost proiectatä. Dascälul Dumitru Pop se ßi prezintä in acelaßi an la post, -ocupind cu familia localul de ßcoalä, cerind localnicilor a inchiria pentru ßcoalä un alt local, ln urma acestui act, relatiile dintre P. Maier ßi Dumitru Pop se räcesc in aßa mäsurä incit 30 Traian Popa, Monogratia ora$ului Tirgu Mure?, Tirgu Mure?, 1932, p. 257. 31 Petru Maior, Scrieri ?i Documente inedite, sub ingrijirea lui Nicolae Albu, Bucure§ti, 1971, pp. 16—17.
