Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 9. (1979)

II. Istorie

218

AUREL HOLIRCÄ

Un astfei de caz e acéla al dascälului loan Suciu din Cäpu$ul de Cimpie, cäruia Gh. $incai ii elibereazä urmätorul oertificat: „Prin prezenta adeveresc intocmai cä loan Suciu este numit invafätor la §coala románén sca nationalä infimfatä in Cäpu?ul de Cimpie din comitatui Turda §i cä in oursurile prezente a invatat bine partea aceia a metodului normal de care are mai multä trebuinfa, insä a$a, ca in sensui ordinatiunilor rege?ti guberniale, sä fie dator ca ín iiarna viitoare a veni la Blaj spre a inväfa ?i partea restantä."25 26

A$ia ,se fäcea pregätirea dascalilor in a doua jumätate a secolului XVIII: sumar ?i cu infruntarea multor greutäfi de or din material. Dupä terminarea cursurilor, ace?ti absolventi erau pu?i la dispozifia ,,domnilor de pamint" din localitatea unde urma sä-?i facä após tolatni, care íl tratau apói ca pe jelerii obi§nuiti.

Mai tirziu, la inceputul secolului al XlX-lea, durata §colarizärii se preiunge?te. Astfel, la Preparandia din Arad, la infiintarea ei, durata era de 15 Juni, ca dupä pufin timp sä se ridice la doi ani. Aici se primeau absolventi ai $ coli 1 or triviale, care la intrare $tiau serie, citi §i socoti fin cadrut celor patru operafiuni), ca ?i tipicul. Elevii erau recrutati din rinduil celor mal säraci iobagi.28

In anui 1784 a fost introdus in invatamintul confesional un plan oare prevedea pentru $colile cu 3 clase, 25 ore säptäminal. Erau insä unele la care §colarizarea se fäcea ehiar 32 ore. lata care erau materibe care se predau la aceste $coli,- rugäciuni 2 ore,- istoria biblica 2 ore,cintari liturgice 1 ora,- ounoa?terea literelor 2 ore; silabisirea 2 ore,citirea 4 ore,- aritmetica 2 ore,- ©conomia cimpului 4 ore, scriisoarea 4 ore.27

Tot in scopul bunutui mers al invafamintului, la 1786 Iosif al II-lea, dispune:

1. $icolile cele vechi sä se punä intr-o stare mai bunä ?i altele női sä se infiinfeze in localitätile mai mari,-2. Sä se tnateze cu distinefie sateie care derese sä-§i facä ?coalä,-3. In comiitatele untíe poporul este foar.te iSärac, ?oolile sä se infünfeze in a?a fei ca sä poatä servi la mai multe sate;

4. Spezele de sustinere sä le pläteascä о parte pärinfii copiiJor, daeä nu se poate altfel, prin colecte, őri din mici faxe, iar acolo unde nu s-ar putea acoperi in acest mod, sä se cearä un ajutor la fondul de studii ardelean, ba chiar ?i de la cel maghiar;

5. Pentru supravegherea scolilor s-а numit un director cu о leafä de 400 fl. din fondul ardelean ?i totodatä is-au numit 25 daiscäli cu plata 15 fl. anuöl.28

25 Nicolae Albu, op. eil., vol. I, p. 256.

26 N. Popeanga, E. Gävänescu, V. fircovnici, op. cit., p. 53.

27 Onisifor Ghibu, Din istoria literaturii didactice románesti, P- 230. Un orar extras de autor dintr-un manual de pedagogie al vremii §i care se aplica cu deosebire in Transilvania.

28 Eusebiu Ro?ca, Monogratia Institutului Seminarial Teologic Pedagógia Andreian, Sibiu, 1911, p. 24.