Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 9. (1979)

II. Istorie

214 AUREL HOLIRCÁ bisericii, fie ín casa cantomlui. De mentionat cä acesti 28 docenifi (das­­cäli), impreunä cu cei 43 preofi din cele 38 localiläfi menfionate, pose­­dau 53 intravilane. La fei, 13 localitäfi dispuneau de о suprafafä de 114 cubuli semänäturä, adicä cca 11 ha. Aceastä situafie este edifica­­toare in a cunoaste gradul de cumplitä säräcie in care se zibäteau lu­­minätorii satelor.15 La 1773 apare prima legiferare scolarä, care inträ ín vigoare la 6 decembrie 1774 $i este opera piaristuiui Johannes Felbinger16, $i care inseamnä un mare pas inainte. ln 1775 se efectueazä un plan de re­forma al invätämintului mediu. Prima legiferare scolarä privind nationalitäfile apare la 1770 „Ra­tio educationis'1, despre care am mai amintit, §i care xeglementeazä organizarea $i funcfionarea $colilor publice. Conform acestei legiferäri, limba de predare in $coli era aceea a copilului. Mai tirziu, in 1782 un rescript impärätesc obligä fiecare localitate cu cél pufin 25 copii in virstä scolarä sä deschidä ,,casä de $coalä", iar dascäl sä fie diacul bi­sericii. ln 1781, legea de mai suis este completatä cu „Norma regia", care privea insä numai invafamintul gimnazial. ln epoca iosefinianä, datoritä legiferärilor amintite, funcfionau ur­­mätoarele scoli in zona de care ne ocupäm: Tirimia, Tirgu Mures, Sint­­andrei, Bandu de Cimpie, Ernei, Mureseni, Cristesti, Mädäras, Ungheni, Singeorgiu de Mures, Sintana de Mures, Bilbor, Corbu, Subcetate, Sä­­oalu de Pädure, Singer, Säulia, Adrian, Beica de Sus, Casva, Hodac, Ibänesti, Chiheru de Jos, Habic, Jabenifa, Reghin, Voivodeni, Mura Mare, Teleac, Toplifa, Urisiu de Jos, Färägäu, Archiud, Bäifa, Cozma, Lunca, Ercea, Sintu, Milas, Sinmärtinu de Cimpie, Ormenis, Sopteriu Si Sinmihai de Pädure.17 Adeväratä epoeä prosperä pentru inväfämintuil din Transilvania $i, implicit, in zona mureseanä a fost aceea cimd inspector al scolilor ro­mánesti a foist cärturarul Gh. $incai, intre anii 1784—1796. Acestui mare cärturar, destoinic luptätor, inldrumätor si organizator i se datoreste des­­chiderea si organizarea a peste 300 de scoli, pe care nu numai cä le-a infiinfat, dar le-а si dotat cu manuaiele scolare necesare si le-а incadrat cu dascäli cu pregätire acceplabilä pentru acea vreme. ln scolile Blajului s-au pregätiit elementele de care scoala din acea vreme avea atlta ne­­voie. Tot el, a depus о uriasä muncä scofindde sub teascurile tipografiei din Blaj о serie de manuale scolare lipsä. О bunä parte din .scolile in­­fünfate de Gh. $incai au fost in judeful mostru si in special in valea Nirajului, unde elementul romänesic -era ameninfat cu disparilia. Iatä ce spune el despre aceste scoli si feiul cum au fost supravegheate $i in-15 Facsimilul reprodus ln cuprins (originalul in posesia noasträ). 16 Iohannes Felbinger (1724—1788), pedagog de frumos renume. A organizat Scoala popularä din Silezia pe vremea lui Frederic al II-lea al Germaniei. Princi­­piile sale de organizare a invätämintului sínt cuprinse intr-un regulament ?colar, care il face cunoscut. Maria Tereza, pläcut impresionatä de ideile acestui pedagog il invitä a prelua direcpa ?coalelor din imperiul säu, fapt care se indepline?te si astfei scolile din Transilvania primesc un nou impuls. 17 Nicolae Albu, op. cit., p. 244.

Next

/
Thumbnails
Contents