Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 9. (1979)
II. Istorie
POSESIUNILE OB$TE$TI ALE JÄRANILOR DIN JUD. MURE$ (1785—1820) 207 cii, iar cele märunte linä pentru imbräicäminte, carne, laipte si cas sau brinzä ,p©n.tru hranä. In acelasi timp animalele si produsele animaliere constituiau principala sursa de venituri banes ti, prin posibilitätile mai largi de a fi valorificate pe piafä. Fára aceste venituri bänesti familiile färänesti cu greu ar fi fäcut fafä impozitelor pretinse de stat, comitat sau scaun $i comunä, iar in cazul iobagilor si jelerilor taxelor impovärätoare impuse de stäpinii feudali. Dar päsunatul animalelor de-а lungul verii nu ar fi fost cu putinfä dacä imasurile nu s-ar fi gäsit de regula in apropierea apelor curgätoare ori stätätoare. Apele asigurau nu numai adäpatul animalelor, ci si topitul cinepii $i spälatul linii din care se confecfionau lenjeria $i imbräcämintea sätenilor. La rindul lor, pädurile furnizau gospodäriilor färänesti lemne pentru a infrunta frigul din timpul iernii, pentru construirea caselor $i acareturilor, precum ?i pentru confecfionarea principalelor unelte agricole. In zonele muntoase, aläturi de päsuni, pädurile jucau rolul päminturilor arätoare §i al finafelor färänesti din regiunile de $es. In pädurile care contineau ghindä, färanii isi puteau ingräsa toamna porcii timp de citeva säptämini, economisind astfei cerea'lele. Celelalte posesiuni obste?ti nu erau specifice tuturor localitäfilor rurale si jucau in general un rol minor in via ja gospodäriilor färänesti. Aeolo unde existau, eie completau totu$i veniturile sätenilor. Unele din ele si anume ghindäritul, rächitisul si trestiisul satisfäceau — impreunä cu pädurile, päsunile $i apele — mai ales interese individuale ale familiilor de färani liberi si dependenti. In schimb, vestigiile de päminturi arätoare $i de finafe obstesti serveau intereselor individuale ale sätenilor numai in unele localitäfi. In alfele acopereau necesitäfi colective ale comunitäfilor sätesti. De pildä, puteau contribui la: procurarea banilor pentru a face fafä unor imprejuräri extraordinäre, prin zälogirea lor; räsplätirea ciobanilor, ciurdarilor si poroarilor angajafi sä ducä animalele sätenilor la päsunat; intregirea veniturilor preofilor, bisericilor si mänästirilor,- intrefinerea taurului comunal etc. Tot unor necesitäfi colective, indeosebi completärii bugetelor comunale, räspundeau si veniturile aduse de morile, joagärele si circiumele obstesti, precum $i dreptul de tirg. Intrucit diferitele categorii de posesiuni obstesti usuraiu viafa sätenilor, chiar dacä nu toate in aceeasi mäsurä, aoestia se sträduiau sä le conserve si sä le apere impotriva tendinfelor cotropitoare ale domnilor lor de pämint.
