Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 9. (1979)
II. Istorie
206 LIVIU BOTEZAN vincla vinul $i raohiul propriu in perioada dinire 29 septembrie §i 31 decembrie. Numai in satele scaunelor Mure? §i Sighi$oara, in care proprietatea feudala nu era dominantä $i deci majoritatea populatiei о formau iäranii liberi, precum $i in cele ale comitatului Alba de Sus, desprinse si robite de nobili din as a numitul „pämint cräiesc", drepturile regaliene ale proprietarilor feudali puteau fi el udate. A?a se explicä de ce circiumäritul, moräritul §i dreptul de tirg obstesc este prezent in localitati situate in aria acestor unitäti administrative. Locuitorii din Ghindari au considerat util sä atragä atentia conscriptorilor cä dispuneau de dreptul de tirg pe baza unor privilegii. Färä astfel de privilegii nu se puteau bücura de un atare drept nici mäcar satele din scaunele Sighi?oara $i Mure$. Interesant rämine faptul cä in scaunele Mure$ $i Sighi$oara nu s-a räspindit mai pe larg obiceiul constituirii unor circiumi $i mori ob^te^ti, de$i aici nu se exercita dreptul regaliian, In tot cazul, in comitatui Alba de Sus, sub imfluenta sa$ilor, nu märul satelor conscrise cu cri$me $i mori ob$te$ti este de citeva őri mai mare decit in scaunul Mure$. Moräritul nu este mentionat decit intr-o singurä comunä din Alba de iSu's. Acest ducru se explicä, printre altele, prin aceea cä in cazul lui dreptul regalian era mai complet decit cel al circiumäritului. Chiar §i atunci cind acordau täranilor autorizatia de a-$i construi mori individuale sau ob$te$ti, nobilii pretindeau taxe atit pentru räscumpärarea monopolului seniorial al moräritului, cit §i pentru venitul realizat de pe urma functionärii lor. Mai mult, au extins dreptul regalian al moräritului asupra tuturor intreprinderilor täräne§ti minate cu forfa apei, inclusiv asupra pivelor, dirstelor, preselor de ulei §i joagärelor sau fierästraielor. Monopolul seniorial al moräritului a fost, a$adar, о piedicä $i in calea construiri'i joagärelor säte$ti. Conscriptia cziräkyanä consemneazä astfel de joagäre in Stinceni §i Deda. Iobagii din Deda deolara in acest sens conscriptorilor: ,,in munfü apropiafi häznuim multe firezuri"1-'3. ln concluzie, posesiunile ob?te$ti continuau sä fie formate, intre 1785—1820, §i pe teritoriul actualului judef Mures, ca de altfel in intreaga Transilvanie, din: päsuni, päduri, ghindärit, ape curgätoare si stätätoare, trestiisuri si rädiitisuri, vestigii de päminturi arätoare si finale, circiumi, mori, joagäre. impreunä completau veniturile täranilor liberi si dependenti, obtinule de pe urma posesiunilor individuale. De altfe'l, posesiunile individuale si obstesti formau un tot unitar din punct de vedere al intereselor gospodäriilor täränesti. Fireste nu toate posesiunile obstesti se pot compara ca importanfä cu cele individuale. Din acest punct de vedere о insemnatate primordialä prezentau pädurile, päsunile si apele. Intr-adevär, päsunile permiteau gospodäriilor täränesti sä creascä Si sä intretinä animale mari si mici, de primävara pinä toamna. Animalele mari le asigurau prineipala fortä de tractiune in procesul mun!-3 Arh. Stat. R.P.U. Budapesta, F. 52, dosar cu actele conscrippei czirakyene efectuatä in. comuna Deda.
