Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 9. (1979)
II. Istorie
POSESIUNILE OBÍpTEÍpTI ALE JÄRANILOR DIN JUD. MURE$ (1785—1820) 203 prin impárfirea lor anualá ori periodica íntre gospodáriile fáranilor dependenti, pe baza tragerilor la sorti. De altfel in comuna idiciu de Sus с о n se r ipfi a ‘ czir á к у a n á a consemnat numai douä categori de gospodárii iobáge$ti, care dispuneau atit de intravilane, cít ?i de extravilane uniforme. In príma categorie intrau 63 de gospodárii. Fiecare din ele avea un intravilan de l3/8 másuri vieneze (aproape о jumátate de iugár) $i un extravilan format din 3 iugáre pámint urátor $i din 1 iugár finat. Din cea de a doua fáceau parte celelalte 23 de gospodárii. Fiecare dinire acestea poseda cite un intravilan de 23/4 másuri vieneze (aproape un iugár) $i de extravilane constituite din 6 iugáre pámint arabil $i din 2 iugáre finat- Raportate la media generalá a posesiunilor iobáge?ti din Transilvania, primele 63 de gospodárii pót fi considerate cá dispuneau de sferturi sau ín cél mai bún caz de jumátáfi de sesii. In schimb celelalte 23 utilizau sesii de jumátate őri eventual infregi. Uniformitatea celor douä categorii de gospodárii iobäge$ti sugereazä, fie cä satui Idiciu de Sus a fost infünfat relativ recent, fie cá sesiile se reimpärfeau ori de cite ori ise forma о nouä gospodärie de tineri cäsätoriti112. Din punct de vedere al acestui ultim aspect, о situafie aparte prezintä extravilanele iobagilor sa?i din Dedrad $i Petelea. Cu ocazia conscriptiei czirákyene reprezemtanfii iobagilor sa§i din Dedrad au declarat cä mai de mult i$i irnpärfeau arabilele ?i finafele in 25 de sesii sau sorfi, dar la 1820 numärul lor a ajuns la 50. Dublarea lor s-а datorat obiceiului croirii de sesii női din cele existente, pentru a fi inzestrate cu eie tinerii insurätei. Cu scopul de a menfine sesiile la fei de mari, averea comunä se reimparfea tot la 10—12 ani $i apói se repartiza celor andreptäfiti prin trägere, la sorfi. ín cazul localitá-fii Petelea numärul total al iobagilor sai$i, care-si reimpärfeau anual sau periodic averea eolectivä, se ridica la 91 in 1820. ln tabelul de la sfir^itul conscripfiei czirákyene fiecare apare cu eite 5V4 iugáre pámint arätor $i 6'/2 finafe. Räspunzind la intrebärile puse de conscriptori, reprezentanfii täranilor dependenfi din Petelea au precizat cä numai о treime din botárul comunei lor forma posesiunea eolectivä a iobagilor sa$i. Restul de 2/3 se afla in folosinfa individualä §i perpetuä a iobagilor romäni. De altfel nici in Dedrad iobagii sa$i nu foloseau intregul hotar. Mai múlt de jumátate constituia posesiunea individualä a románilor $i maghiarilor, aflafi bineinfeles $i ei in dependenfä feudalä. Spre deosebire de extravilanele iobagilor sa$i, cele ale románilor $i maghiarilor nu erau uniforme, deoarece se mo$teneau de tofi urma$ii de sex bärbätesc, care, in succesiunea generatiilor, au diferit de la о familie la alta113. Comunele Dedrad, Petelea $i Idiciu de Sus constituiau totu$i excepfii de la regula generalá. ln covír§itoarea majoritate a localitäfilor cu färanii dependenfi, vesitigiile arabilelor ,$i finafelor ob$te§ti ocupau suprafefe neinsemnate in ansamblul hotarelor acestora. De regulä, in satele unde conscriptiile menfioneazä suprafefe minuscule de päminturi 112 Idem, dosar — satui Idiciu de Sus. 113 Trócsányi Zsolt, op. cit., р. 80—81.
