Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 9. (1979)
II. Istorie
204 LIVIU BOT EZ AN arätoare ?i de finate comunale, apare ?i о casä de pästor. Impreunä erau date in folosinta celor ce se angajau sä päzeascä animalele sätenilor trimise sä pä?uneze pe partea de hotar läsatä ogor in cadml asolamentului bienal sau trienal ?i pe pä?unea comunalä. Locuitorii din Drojdie relevä in acest sens, la 1820, cä posedä in hotar un teren arätor de un sferit de iugär ?i un finat de aceea?i infindere, precum >?i un intravilan de 6 stj2 situat la marginea satului, pe care era cläditä о casä de pästor. In continuare ei relateazä: ,,in aceastä casä locuie?te pästorul satului; tot el folose?te pämintul arätor ?i finatül ob?tesc amintit mai sus"114. Comunitatea isäteascä din Peri? a fost conscrisä cu un intravilan de 2\ mäsuri vieneze ?i cu un arabil ob?tesc de 2 V2 iugäre; cea din Feleacu cu un intravilan de 03/8 mäsuri vineze $i cu un final de 0‘/2 iugäre; cea din Gorne$ti cu un intravilan de 0v/s mäsuri vieneze ?i cu un finaf de 1 iugär, ambele rezervate pentru „pásztor féld"; cea din Dumbrävioara numai cu о „pásztor telke" sau cu un intravilan de 07/s mäsuri vieneze115. Comunele Corne?ti §i Päuci$oara apar in conscripfia czirákyaná chiar cu eite douä case de pästori. In Corne$ti de fiecare din cele douä intravilane apartineau eite un pämint arätor de 1V2 iugäre ?i eite un finaf de 0V4 iugäre, aflate in hotarül satului. In Päuci$oara nu se precizeazä suprafata pämintului arätor ?i cositor ce revenea casei de pästor, dar se aratä in plus cä aici existä ?i un finat pentru taurul comunal116. Vestigii ale comunitätii de avere constituiau in unele sate $i päminturile ob?te$ti cultivate cu oinepä, varzä, cartofi sau porumb. О conscriptie pariticularä din 1812 a inregistrat ín satut Coe un pämint arätor numit „In curechi?te“. Impärtit in mod egal intre täranii dependenti prin trägere Ia sorti anualä, el era cultivat ou varzä, dupä cum il aratä ?i numele117. О „curechi?te" este adeveritä de conscriptia cziräkyanä ?i in comuna Mureni. Iobagii de aici reliefeazä la 1820 cä in hotarul lor existä ,,o grädinä de varzä, unde fiecare gazdä (in sensul de iobag) are о sägeatä (sau soarte)“, pe care о folose?te cu „ingäduinta" domnilor de pämint118. A?adar, in unele din satele existente pe teritoriul actualului judef Mure?, in care s-au mai pästrat vestigii de päminturi arätoare ?i finate ob?te?ti, acestea continuau sä le completeze, intre 1785—1820, pe cele aflate in folosinta individualä a iobagilor ?i jelerilor urbariali. In altele, in schimb, erau destinate satisfacerii unor necesitäti coleötive, fiind menite sä acopere о parte din bugetul comunál; sä intregeascä veniturile bisericilor, mänästirilor ?i preotilor; sä asigure locuinta ?i un mini-114 Arh. Stat. Tg. Mure?, fond conscriptu urbariale, dosar 328. 115 Arh. Stat. R.P.U. Budapesta, F. 52, dosarele cu actele conscriptiei cziräkyene efectuate in satele Peri?, Feleacu, Gorne?ti ?i Dumbrävioara. 116 Idem, dosare — satele Corne?ti ?i Päuci?oara. 117 Arh. Ist. Fil. Acad. Cluj-Napoca, fond U et C, conscriptia din 1812 a bunurilor alodiale ?i urbariale mo?tenite de succesorii grofului Gyulai István in satui Сое, Kiele 31—32. 118 L. Botezan, Posesiuni ob$le$ti ale iobagilor din Transilvania in perioada 1785—1820 (II), p. 277—278.
