Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 9. (1979)
II. Istorie
202 LIVIU BOTEZAN de 5,1/2 iugäre, iar ín a doua de 1,1/4 iugäre. íntrucit intinderea päminturilor arätoare diferä de la iobag Ha iobag, rezultä cä in ambele comune fináléié continuam sä fie in totalitatea lor posesituni ob s testi, eie repartizindu-se anual sau periodic prin trägere la isorfi in funcfie de mrmärul sesiilor. De altfel locuitorii din Grebenis dau urmätoarea explicafie lämuritoare: ,,päminturile arätoare care sint dupä mo$ii (in sensul de sesii n.n.), nici intr-on an nu sä schimbä; färä funafurile in tät anu dupä impärtili§fte initre noi He bghiruim"105. Spre deosebirö de Hocalitälile de mai sus, unde fináléié ob$te$ti satisfäceau, prin impárfire, interese individuale ale iobagilor $i jelerilor urbariali, ín altele erau destinate índepiinirii unor sartini publice sau serveau unor necesitätii comunale. Astfel stateau lucrurile cu finatu'l folosilt in oomun de färani dependenti din Nazna $i Mices ti. La 1785, cu ocazia conscripfiei iozefiniste, reprezentantü ambelor sate au declarat cä obi$nuiau sä vindä in fiecare an, prin licitafie, iarba de pe acel finaf. ín anul conscripliei oblinuserä pe ea $apte florini, dar in anii precedenfi о vinduserä cu un florin mai pulin. Cei din Micesti s-au simtit obligati sä precizeze: „aceastä sumä am intrebuinfat-o pentru necesitätile ambelor comunitäli“106. lntr-un mod asemänätor au specificat la 1820 cä foloseau cele trei par,cele de finale obstest i si iobagii din Gogan107. Cei din Teremia Mare dau in plus informatu cä finatul comun aducea in visiteria säteascä un venit anual de 120 florini108. Numai päminturi arätoare ,obste$ti conscriptide dau doar in citeva sate: Unul din ele este Isla. Aici säte ni i au indicat la 1820 douä terenuri- arabile, despre care au spus cä erau destinate unor ,,necesitäti comune", dar nu le-au specificat suprafata109. Ceva mai expliciti au fost iobagii din Lunca. Ei au aratat cä pe „pämtotuil sätesc s-au asezat oamenii, care dau bisericii greco-catolice dijmä dupä casele, arabilele $i viile folosite"110. Cele mai multe din localitätile in§irate mai sus dispuneau atit de päminturi arätoare, eít $i de finate obstesti. Citeva din ele sint conscrise cu suprafefe relativ insemnate. In tabelul de Ha sfir$itul conscripfiei czirákyene satui Lunca Muresului (de lingä Reghin) apare cu 21,:*/< iugäre pämint arabit si cu 31 iugäre final; Suseni cu 4,3/4 iugäre arabil Si cu 8 iugäre final; Idicel cu 7,‘/2 iugäre pämint arätor si cu 8 iugäre final; Idiciu de Sus cu sapte parcele de pämint arabil, insumind impreunä о suprafatä de 12 gälete sau 6 iugäre, precum si cu patru parcele de finate oibistesti, cärora sätenii nu le precizeazä suprafata111. S.a.m.d. ln toate aceste patru localitäti posesiunile obstesti se utilizeau 105 Idem, dosare — satele Botez §i Grebeni?u de Cimpie. 106 L. Moldovan, I. Pop, Conscripfii urbariale mure?ene din anul 1785 (I), p. 153. 107 Arh. Stat R.P.U. Budapesta, F. 52, dosar cu actele conscripliei czirákyene efectuate in satui Gogan. 108 Idem, dosar — satui Teremia Mare. 109 Arh. Stat. Tg. Mure?, fond conscriptii urbariale, dosar 336. 110 Arh. Stat Cluj-Napoca, fond comitat Alba de Sus, dosar cu actele nearanjate ale conscripliei czirákyene efectuate in satele comitatului Alba de Sus. 111 Arh. Stat. R.P.U. Budapesta, F. 52, dosarele cu actele conscripliei czirákyene efectuate in satele Lunca Mure?ului, Suseni, Idicel §i Idiciu de Sus.
