Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 9. (1979)

II. Istorie

POSESIUNILE OB$TE$TI ALE JÄRANILOR DIN JUD. MURE$ (1785—1820)

201

cu citeva parcele din aceastä avere ob$teascä. Trebuie precizat insä cä la 1820, cu ocazia conscripfiei czirákyene, reprezentanfii iobagilor din Riciu n-o menfioneazä §i nici nu precizeazä ice s-а intimpia cu ea. Foarte probabil cä s-а impärfit definitiv $i s-а transformat in posesiuni individuale ale iobagilor $i jelerilor urbariali".

Din cele relatate de farani conscriptorilor reiese cä zälogirile au afectat posesiunile ob^te$ti in localitafile Vadu $i Bozia?. Ambele sate aveau date ín zálog cite un finaf. Locuitorii din Vadu zälogiserä in plus $i о pädure. Conscripfia din 1820 nu redä insä nici suprafafa finafelor, nici sumele pentru care au fost zálogite $i nici numefe celor care le foloseau ín schimbul banilor ímprumutafi celor douä comunitäfi säte^ti100.

Printre localitäfile unde conscripfiile din 1785 ;§i 1820 au consemnat supraviefuirea unor päminturi arätoare §i finafe ob$te$ti pot fi menfionate: Nozna, Miee$ti, Drojdie, Isla, Stejäreni, Mureni, Lunca, Gogan, Chinci?, Iernut, Ogra, Teremia Mare, Cerghidu Mic, Päuci$oara, Corne$ti, $äuca, Suseni, Idiciu de Sus, Lunca Mure? ul ui (de lingä Reghin), Idicel, Dumbrava, Gorne$ti, Peri?, Mura Mare, Feleacu, Dumbrävioara, Botez, Moi?u, Grebeni?u de Cimpie, Dedrad ?i Petelea. Unele din aceste sate au fost conscrise numai cu fínafe; altele numai cu päminturi arätoare; iar о a treia eategorie ?i cu arabile ?i cu finefe ob$tei?ti. Referirile sätenilor la eie con(in informafii privind modul lor de mtrebumfaxe; foloaisele pe care le aduceau fie colectivitätilor, fie gospodäriilor individuale; numärul §i suprafafa lor. Cu prilejul conscripfiei czirákyene, iobagii din Iernut au arätat cä satui lor poseda patru parcele de finaf ob$tesc, care aveau impreunä о suprafafä de 9 iugäre. Fiind situate insä numai intr-una din solele in care era impärfit hotarul, le puteau folosi doar din doi in doi ani101. Täranii dependenfi din comuna invecinatä Ogra n-au indicat suprafafa finafului comun, dar au precizat cä-l foloseau prin trägere la sorfi, fiecäruia revenindu-i anuat eite zece porfii102. La fei au declarat cä impärfeau intre eie „finaful satuM“ ?i cele 30 de familii de jeleri urbariali din Cerghidu Mic103. Asupra modului cum fructificau finaful ob?tesc relevantä poate fi consideratä urmätoarea märturisire a iobagilor din Chinci?, fäcutä conscriptorilor, in acela?i an: „Avem un rit, din care roada a?a il [imjpärfim cum poartä macar care povara satului; pe sama curfilor [nobiliare] rupem cite douä delnife; häia [is] cam de 24 die ierdase (iugäre n.n.)"104.

Tabelele de la sfir§itu! aotelor conscripfiei czirákyene, in care sínt trecufi cu numele täranii dependenfi impreunä cu intravilanele ?i extravilanele lor, relevä, cä in satele Botez ?i Grebeni?u de Cimpie suprafafa de finaf definutä de fiecare iobag era aceea$i: in prima loca,litate 89

89 Arh. Ist. Fil. Acad., Cluj-Napoca, fond U et C, faseicola I/nr. 9, filele 140—495.

100 Arh. Stat R.P.U. Budapesta. F. 52, dosar cu actele conscripfiei czirákyene efectuatä in satele Bozia? $i Vadu.

101 Idem, dosar — satui Iernut.

102 Idem, dosar — satui Ogra.

103 Idem, dosar —- satui Cerghidu Mic.

104 Idem, dosar — satui Chinci§.