Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 9. (1979)
II. Istorie
192 LIVIU BOTEZAN täranii liberi trebuiau sä §i „le cumpere in munti“, adicä in marea pädure ob$teascä a scaumilui Mure?, din partea lui muntoasä66. Locuitorii din Rigmani au arätat cä iobagii sotiei contelui Haller Zsigmond posedau separat de ceilalti consäteni о pädure „pentru lemne de foc ?i de constructii". Iobagii grofului Lázár József primeau gratnit lemne, insä numai pentru case, grajduri ?i alte acareturi. Pentru cele necesare incälzitului pe timpul iernii ii prestau fiecare „de obiceiu eite о zi pe an la cositul finului sau otavei"67. In acela$i an 1820 reprezentantii iobagilor din Sälcufd ii informeazä pe conscriptori cä de „rindu ipulaturilor, dintre proprietari, excelenfa sa baron Szekeresti Sigmond ?i domn Lajos István mai ajuturä; da helelalf[i] nu; trebuie sä cumparäm lemnele de la Ozd, Bichi? ?i de la Vesäu?, cu bani, cu oväs, cu lucra, cu ce il putem cäpäta". In plus, au mai specificat cä uneori, unii dintre ei achizifionau materialul lemnos necesar construcfiilor de la pluta$ii care ooborau pe Mure$ in jois si opreau in comuna invecinatä Iernut68. Plastic Si concis s-au exprimat la 1820 ,$i cei din Cu?telnic: „La о parte din női fac curfile (nobiliare n.n.) cäs[i]; la hailalffi] nu fac]; lemne de foc cumpäräm pe bani de atita ca-le dieparte, eit cä mersu §i vinitu putem intr-o zi $i jurnátate lesne umbla"69. ín citeva comune täranii au ajuns sä fie deficitari aitít in lemnele de foc, cit ?i ín cele de constructii, datoritä pe de о parte impärtirii in loturi individuale a pädurii säte§ti, a$a cum s-а íntimplat in cazul satelor Cindu ?i Pänet. Pe de altä parte, ilipsa lemnelor a fost pricinuitä de räpirea de cältre curfile nobiliare a pädurilor folosite anterior in comun cu iobagii. Profitind de prevederile legilor silvice din 1791 si 1811, proprietarii feudali au transformat cea mai maré parte a acestor päduri in ailodii. Cu ocazia raptului, faranidor dependenti nu le-au läsat decit pädure putinä. Mai mult, íntr-o serie de localitäti au impus colectivitätilor sätesti sä rezerve aceastä pädure exdusiv pentru repararea drumurilor ?i podurilor, precum ?i in vederea acoperirii cotei de lemne cu care erau impuse pentru aprovizionarea armaltei austriece $i a functionarilor comitatensi sau scäunali. Actele conscriptiei czirákyene demonstreazä cä intr-o astfei de situafie ajuruseserä Adrianu Mic, Buza, Corbe?ti, Dämieni, Väleni {fostä Iobägeni), Vadu, Vinätori ?i altele. ín primul sat locuitorii au arätat mai intii cä au rezervat pädurea ob$tcascä exclusiv pentru „nevoile comunei“. Apoi au precizait cä-$i procurau lemnele pentru incälzit din localitätile invecinate „cu 5 §i 6 florini stinjenul", iar cele de constructii dupä cum le „puteau toemi“70. Cei din Buza au fost mai explicifi. Ei au relatat cä $i-au impärtit terenurile ob?testi „dupä numärui sesiilor" $i de aeeea cei care ?i le-au conservat le aveau mai bűne. Cu ocazia impärtirii au rezervat $i pentru trebuintele comunitätii о pädure ,,?i anume pentru aprovizionarea cu lemne 66 Arh. Stat. Tg. Mure?, fond conscriptfi urbariale, dosar 336. 67 Idem, dosar 339. 68 Arh. Stat. R.P.U., Budapesta, F. 32, dosar cu actele conscriptiei czirákyene efectuatä in satui Sälcud. 69 Idem, dosar — satui Cu?telnic. 70 Arh. Stat. Tg. Mure?, fond conscriptü urbariale, dosar 318.
