Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 9. (1979)

II. Istorie

POSESIUNILE OB$TE$TI ALE JÄRANILOR DIN JUD. MURES (1785—1820) 193 a re$edintei (scaunului Mure$), precum $i pentru reparatu! drumurilor $i podurilor". Dar aceasta a inceput sä se epuizeze. Lemnele de foe $i de constructii le cumpärau insä cu tofii71. La rindul lor, iobagii din Vadu relevä: „Comunitatea noasträ are о pädure ob$teascä, din care se re­para podurile, se taie porfia cätäneascä §i cea pentru re^edinfa scaunu­lui". In continuare informeazä cä au mai avut douä parcele de pädure, pe care le-au zälogit insä, impreunä cu un final ob$tesc, fara a le putea recupera pinä la data efectuärii conscripfiei72. Deci, in afarä de comasarea favorizatä de legite silvice, la diminua­­rea pädurilor comunitäfilor säte$ti au contribuit ?i zälogirile impuse de indeplimrea unor sarcini extraordinäre fafä de stat. О conscripfie din 1806 a mo$iilor familiei grofilor Teleki din Satulung confine о plingere, din care reiese cä, in jurul anului 1800, nemedül Hegyesi Elek a impru­­mutat iobugilor din Reghin suma de 140 florini pentru a face faja chel­­tuielilor prilejuite de comasarea hotarului. In schimbul imprumutului i-au dat ca zálog pädurea ob$teascä numitä „Szőlős csere1'. Cu ocazia con'scripfiei täranii dependenti au deciarat cä se vor strädui sä о räs­­cumpere73. Intr -о situafie nu cu mult diferitä de a comunelor de mai sus se gäseau $i localitäfile: Budiu Mic, Cimpenita, Culpiu, Porumbeni, Vul­can etc. Locuitorii acestor sate trebuiau sä-$i procure cu tofii, pe bani ori pe zile muncä, in intregime sau cea mai mare parte, a tit lemnele de foc, eit ,$i cele de constructii, deoarece pädurile ob^testi le erau aproape epuizate $i nu mai aveau decit 'tufe cu vreascuri $i märäcini. Cei din Cujlpiiu, de piildä, s-au plins, la 1785, cä in urmä cu difiva ani stäpinii, lor au inoetat sä le mai dea lemne pentru edificarea caselor §i acareturiUor. Lemne de foc nu aveau aproape de loc pe hotar $i de aceea obi?nuiau sä le cumpere pe báni din sate'le vecine. Dar ?i acolo pädurile erau aproape epuizate. Pe viitor vor intimpina dificultäfi in asigurarea incälzitului pe timpul iernii chiar $i iobagii grofului Teleki Sámuel, deoarece unica pädure ce le fusese rezervatä era formatä nu­­mai din tufe74. ULtimefle sate se apropiau prin dificulitäfile intimpinate de locuitorii lor in aprovizionarea cu lemne de colé din a patra cate­­gorie, care nu dispuneau de nici un fei de päduri. Din cea de a patra eategorie fäceau parte aproape toate localitäfile aflate de la Deda in jós de-а lungul luncii Mure$ului, precum §i cvasi­­totalitatea satelor din a$a-numita „Cimpie a Transilvaniei". Dar $i ín cazul lor, in uncle, sätenii aveau posibilitäti de a-$i cumpara relativ u§or lemne, fie din comunele invecinate, care dispuneau de päduri ob§­­te$ti sau ailodiale intinse, fie de la pluta$ii ce coborau primävara pe apa Mure§ului. ín altele, greutäfile pe care le intimpinau taranii in asi­gurarea minimului necesar de material lernnos pentru gospodäriile lor, erau mai difid! de depä$it. Cu prilejul conscriptiilor din 1785 $i 1820 71 Idem, dosar 320. 72 Idem, dosar 349. 73 Arh. Ist. Fii. Acad. Cluj-Napoca, arh. fám. Teleki din Satulung, fase. 50/11. fila 717. 74 L. Moldovan, I. Pop, Conscriptu urbariale mure$ene din 1785 (I), p. 151. X3 — Marisia, vol. IX.

Next

/
Thumbnails
Contents