Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 9. (1979)

II. Istorie

POSESIUNILE OB$TE$TI ALE JÄRANILOR DIN JUD. MURE$ (1785—1820)185

vär scumipä in conditiile mentinerii ei ca monopol al statului feudal, constituind о povarä pentru familiile täräne?ti cu о situate materials modesta.

Dar, dacä majoritatea localitätilor rurale aveau ape la discrete pentru animalele trimise vara la pä?unat, unele chiar säratä, existau toiu.?i citeva sate unde ea era deficitara, mai ales in anii seceto?i. íntr-o atare situajie se gäseau: Bandu de Cimpie, Bobohalma, Berghia, Budiu Mic, Deag, Hodac, Oroi, Petea, Säbed, Sälcud ?i alte citeva. La 1785, sätenii din Budiu Mic prezintä conscriptorilor insuficienta apei lor cu cuvintele: ,,!n ce prive?te adäpatul, mai ales in timpul secetei, satui este a?a de lipsit, ini cl t a trebuit sä-?i ducä cirezile de vite pina la apa Nirajului in satui Fol; dar cSnd nu este maré seceta [oamenii] obi?nuiesc a-?i adäpa vitele din fintinile lor"33. Spre deosebire de cei din Budiu Mic, iobagii din Sälcud se pling conscriptorilor la 1820, ,cä din trei ín trei ani cind ajunge ogor sola dinspre Petrilaca, au greutäti in asigurarea adäpatului animalelor trimise la päscut. Ei precizeaza cä de regula о tocmesc de la comuna invecinatä, dar uneori о procura angajíndu-se sä gunoiascä tarlaua baronului Kemény György $i а9a о obtin ,,la pádure die la maria sa“34 35.

Importanta apelor ob$te§ti pentru gospodariile täräne^ti nu se rezuma insä numai la adäpatul animalelor. Ele erau vitale §i pentru asigurarea topitului cinepii, care servea ca principals materie primä necesarä confectionärii lenjeriei de corp, a celei de patt, a saeilor etc. Satele care aveau ape din bel$ug pentru adäpatul animalelor, dispuneau in general de posibilitäti similare ?i in ceea ce prive§te topitul cinepii. in acest sens poate fi consideratä semnificativä urmätoarea declaratie fäcutä de iobagii din Atinti$ la 1820; ,,Loc de tochit cinepi in Mure§ ?i in tau din hotaru nősít avem foarte bune"33.

Totu^i, localitätilor ín$irate mai sus ca fiind deficitare in ape ob$te$ti necesare adäpatului, li se mai pot adäuga in ceea ce prive§te greutätile legate de topitul cinepii $i comunele; Bord, Bozed, Corbe$ti, Cimpeni'ta, PSnet ?i Petrilaoa (de lingä Ludu?). Cu prilejul acelora$i conscriptu din 1785 $i 1820 au declarat cä obi$nuiau sä-$i ducä la topit cinepa: cei din Cuie$d la lacurile din Madara?; cei din Säbed „la Culpiu $i in lacurilei altor sate"; cei din Lechincioara la täul din $incai; cei din Deag la Mure? in botárul Iernutului; cei din Petrilaca tot la Mure?, dar in hotarele satelor Siniacob ?i Orosia; cei din Bobohalma la riul Tírnava din hotarul io'calitatii Tirnäveni; cei din Petea la täurile din Capu?u ?i Icland etc. Iobagii din Bord au subliniat cä-?i topeau cinepa la Mure? numai in anii seceto?i, färä a preciza ín hotarul cärui sat. Nici cei din Címpenita nu indica localitatea, ci spun doar at it cä, neavínd „locuri de topit cinepa" erau nevoip s-о transporte „la lacurile altor sate pentru báni"36. In schimb, täranii din Band se pling cu prilejul con-33 L. Moldovan, I. Pop, op. cit., p. 128.

34 Arh. Stat. R.P.U. Budapesta, F. 52, dosar cu actele conscriptiei czirákyene efectuatä in satui Sälcud.

35 Idem, dosar — satui Atinti?.

06 L. Moldovan, I. Pop, Conscripta urbariale mure$ene (II), p. 209.