Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 9. (1979)
II. Istorie
POSESIUNILE OB$TE$TI ALE JÄRANILOR DIN JUD. MURES (1785—1820) 179 locu de päecut ii strimt"14. lntr-o situate similarä se gaseau ?i localitäfile Sintioana de Mure?, Corbe?ti, Chirileu, Vulcan, Valea Sasului ?i Peri?. Iobagii din Chirileu reliefeazä cä ingustimea hotarului i-a obligat sä defälce о parte din pä?unea ob?teascä pentru a-?i crea parcele de porumb. Totodatä s-а arätat cä ima?ul li s-а mic?orat, reduclndu-li-se la о treime din suprafata avutä in deoeniile anterioare ?i datoritä Mure?ului, care ,,a rupt" о parte din el15. Locuitorii ultimelor trei sate au deciarat conscriptorilor la 1820 cä obi?nuiau sä cumpere anual necesarul de pä?une pe báni ín alte loca'litäti. Cei din Peri? au precizat cä ?i-o completau in hotarul comunei ínvecinate Petrilaica de Mure? färä a indica insä suma de báni plätitä16. La rindul lor, cei din Lechincioara s-au lamentat la 1785 cä nu dispuneau de pä?une indestulätoare din cauza vecinilor. Püngerea lor a fost redatä de conscriptori in urmätoarea formulare: ,,Pä?une de vite ar fi suficientä pentru boi ?i vitei, dacä am putea-o apära de vecini"17. О cauzä mai frecventä a insuficientei pä?unilor comunale s-а datorat räpirii lor partiale de cätre proprietarii feudaii suib paväza comasärilor, la care le dädeau dreptul legile votate de dietele nobiliare incepind cu anii 1790—1791. La aceastä cauzä au fäcut aluzie exponentii täranilor din Bozed, Cri?, Curteni, Cuie?d, Gimbut, Nandra ?i Vidrasäu cu prilejul conscriptiilor oficiale din 1785 ?i 1820. Cei din Vidrasäu, de pildä, märturiisesc conscriptorilor, färä a da explicatii: „Continit chilin pe sama boilor care avem acuma, äla ii un loc istrimt... aia cum cä mainaintre am avut continit mai bun ?i s-о schimbat, ?tim ?i cunoa?tem“18. La 1785 cei din Bozed relateazä insä cä in urma impärtirii averii ob?te?ti intre „numero?ii domni de pämint", au rämas cu о pä?une micä ?i nepotrivitä. ln plus, pentru aocesul la ea li s-а rezervat un drum ingust, incit erau nevoifi sä ducä vitele dimineata legate dite douä, dupä ce ie?eau afarä din sat. La fel trebuiau sä le aducä seara acasä. ln atari conditii nu puteau gäsi un pästor, care sä accepte sä räspundä de eie. Singura posibilitate de a inlätura inconvenientiil ar fi constat in aceeptarea de cätre curfile nobiliare a deschiderii unui drum mai larg spre pä?une printr-un loc nefolosit „de sub pädure"19. Intr-o situatie asemänätoare se gäseau la 1820 iobagii din Nandra ?i Gimíbut. Cei din primul sat au precizat conscriptorilor cä ar fi avut destul loc pentru pä?unatul animalelor, dacä in „vremile bel mai de muilt", nu ar fi „cuprins pärintii domnilor no?tri ho'taru de laburi“. Declaratia relevä cä in Nandra s-а efeotuat in urmä cu citeva decenii comasarea, cind stäpinii feudaii ?i-au croit „laburi" sau tarlale intinse in detrimentul posesiunilor individuale ?i ob?te?ti ale iobagilor. ln rela-14 Arh. Stat. R.P.U. Budapesta, F. 52, dosar cu actele conscriptiei czirákyene, efectuatä in. Lepindea. 15 Idem, dosar — satui Chirileu. 16 Idem, dosar — satui Peri$. 17 L. Moldovan, I. Pop, op. cit., p. 191. 18 Arh. Stat. R.P.U. Budapesta, F 52, dosar cu actele conscriptiei czirákyene efectuatä in Vidrasäu. 19 L. Moldovan, I. Pop, op. cit., p. 199. 12*
