Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 9. (1979)
II. Istorie
168 IOAN RANCA noasträ de-ti plätim casä ?i grajd $i dam din iarbä $i din toate ce avem ca sä poti trai; acum $i dumneata cautä sä mergi с и noi, au dacä nu-i merje cu noi $i din casä aiarä te-от scoate",68 Indirjirea iobagilor din Alberti supu^ii conitelui Ha'ller se intemeia, ca $i in celelalte sate din Transilvania, pe gravele raporturi feudale statornicite de secole $i agravate din cale-afarä in ultimele decenii. „Cä noi nu mai putem birui cu slujbele $i cu minäturile domnilor $i cu bätäile deregátorilor $i preiätu$ului* (prefectu$ul) — care ne bat in toate zilele ..deelarä ei ,ajun$i la capätul räbdärii. Ie$irea din iobägie, prilejuitä de conscriptia militarä, nu voiau sä le scape, de aceea, impreunä cu judele sätesc au fäcut frei incercäri la preot spre aJl convinge. Nici lämuriri'le date de acesta in privinfa neajunsurilor statutului de gränicer, n-au putut sä-i descurajeze. Con$tienti cä „... la poruncä vor cäta a merge la oaste", iar in räzboaie vor pieri, räminindu-de copii $i femeile plingind, täranii insistau la preot sä-i insoteascä. Gäsind о solufie de compromis, popa Stanciu le sugerä sä trimtiä delegafi sau scrisoare prin po$tä la Sibi-u la Guberniu spre a le confirma vestea inscrierii ca gräniceri, sperind intr-o temporizare §i in lini$tirea spiritelor spre а „ ... nu-?i face urä cu domrdi". Nereu$ind a-i linisti nici astfei i$i conditionä plecarea de semnarea unui raport de justificare a sa cätre autoritäfi. De fapt, relatarea din 9 august 1784 la care ne-am referit. Actul semnat de 81 de säteni a fost trimis la Tabla continuä a comitatului Fägära?, iar din restül documentelor relative la mi$carea celor din Alberti nu rezulfä da/;ä, pinä la urmä, satui a plecat la Alba Iulia spre a se inscrie ca gräniceri, sau nu.69 Iobagii din Vinätori, a$ezare invecinatä, au silit pe preotul lor popa Simion sä piece la Alba Iulia, insojit de incä doi. Dar de la Sighi$oara s-au intors, auzind de sistarea conscripfiei.70 ín retrospective istoricä a evenimentelor, acum cind cunoa§tem cä miscärii prilejuite de conscriptia militarä i-a urmat de fapt räscoala lui Horea, este destul de difiéit a atribui conscriptiei urmäri distinote $i caracteristice. Cu toate acestea, documentele evidentiazä §i efecte specifice mi$cärii prilejuite de evenimentul preludiu al räscoalei propriu-zise. Insu§i refuzul implinirii sau al indeplinirii sarcinilor iobäge§ti care dacä n-a fost general §i transpus in faptä, peste tot, a constituit realizarea unui punét din programul viitoarei räscoale, se pare, cel mai esenfial, libertatea socia'lä, in forma incipientä, abolirea iobägiei. Mai mult chiar, íncá in tóiul mi$cärilor determinate de conscripjie, din indiscrejia judelui sätesc din Bozia?, vicejudele nobililor comitatului Tirnava, a aflat cä sätenii de aici, adunafi la casa preotului neunit Vasile s-au inseris ca gräniceri cu copii cu tot i§i s-au declarat militari. Cu adeverinfä emisä de preot, lista nominalä a fost trimisä la Alba Iulia 68 Ibidem. * Prefätu$ul, forma coruptä de la Prefectus. Prefectul conduce $i controleazä administrata tuturor mo§iilor unui domn pämintesc (apud D. Prodan, op. cit., p. 236, nota 79). Corneliu Cimpeanu, op. cit.; D. Prodan, op. cit. 70 D. Prodan, op. cit., p. 236.
