Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 9. (1979)
II. Istorie
ASPECTE ALE UNITÄJU $/ CONTINUITATII POPORULUI ROMAN 145 gindul" si Miron Costin si-a materialize! intentia íntr-o opera de mare probitate moralä pentru a spulbera definitiv „basna" lui Simion Dascälul ?i Misáit Cälugärul. Respingerea „basnei" se insoteste in continuare de edificarea, pas cu pas, a noii comstiinte de sine a poporutui román. Ea debuteazä cu intiia manifestare a unui fenomen definitoriu pentru constiinfa national a moderna a romänilor: mindria originii lor romane ?i afinitätile neolatiné, proolamarea dublei rudenii — cu toate implicatiile ce decurgeau de aci — a romänilor 'ou romanii din vechime si cu neolatinii contemporani. Pentru a pune in lumina ideea cä noi ne trägem din colonisti romani, autorul elaboreazä trei capitole initiale. Primul se intituleazä ,,De Italia", un adevärat poem in próza. Furat de sublimitatea viziunii asupra patriei de origine a romänilor, Miron Costin nu-$i ponte retine avintul „romantic" al condeiului: „Cautä-te dara acum, cetitoriule, ca intr-o oglindä ?i te p.rive$te de unde e?ti, lepädind de la tine toate eelelnlte basne, cite unii au insemnat de tine, din nestiinfä rátáciti, alfii din zavistie, care din lume intre neamuri n-au lipsit niciodatä"25. Capitolul al II-ilea „Pentru Impärätiia Rämului" prezintä intemeierea si intinderea imperiului roman, dupa cum al treilea, „De Dachiia", infafi^eaza spatiul geografic, teritoriul de colonizare ‘cu romani. Dupä Miron Costin, care acceptase pärerea gresitä a lui Toppeltin, dacii sint strämo$ii sasilor, nu ai romänilor; de aceea niti nu vorbeste decit putin despre ei. Capitolul ai IV-lea „De Traian Impäratul" e cél mai extins din intreaga lucrare. Sint relatate räzboaiele cu dacii, si pentru intiia oarä un istoric román incearcä sä-si reprezinte concret procesul de romanizare a provinciei. Principala tezä a lui Costin (colonizarea cu romani adusi top si dintr-odatä din Italia) este färä indoialä simplistä. Sä nu uitäm insä cä la vrerneu respectivä reprezenta un pas inainte si tä ea a rämas, in esentä, timp de peste un secol $i jumätate, conceptia dominante din istoriografia romäneascä. Dupä Costin, Traian ar fi golit in prealabil teritoriul Tärii Románesti si MoMovei de populafia dacä alungind-o in Transilvania si a inlocuit-o cu colonistii adusi direct din Italia, asa incit moldovenii si muntenii sint romani puri. Teza va fi preluatä de Dimitrie Cantemir. Peste dacii care i s-au supus in Transilvania, impäratul Traian — sustine Miron Costin — a trimis osti romane spre a-i tine plecati. Din aceste osti provin romänii transilväneni, dacii fiind in conceptia cronicarului strämosii sasilor. Evident cä limitele gindirii istoriee a lui Miron Costin tin de epoca respectivä, de nivehil istoriografiei nationale si europene a vremii. Asa se espliicä si de ce capitolul al V-lea despre cetätile de pe teritoriul patriei este putin documentat. „Caput al s a sei ea" se ocupä „De numele neamului acestor tari si de port si de limba graiului..." demonstrind cä obiceiurile si unele 25 Ibidem, p. 247. 10 — Marisia, vol. IX.
