Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 9. (1979)
II. Istorie
144 VASILE STANCA jugal strain, artopta de la dinsul eliberarea, cáci „Dumnezeu a incredinfat mintuirea noastrá dreptei tale, mare rege Ioane"20. Compunínd „o istorie scurta, neindeminatic ser is a, despre о tara mica21, Miron Costin se mcäilze$te la amintirea gloriei siramo$ilor románt: „$i acum fiecare sä priveascä о astfei de putere! Veacurile de acum nu au una aisemänätoare, nici un astfei de monarh, care in citiva ani, intr-un singur mar§, intr-un singur räzboi, sä inconjure lumea, nepäräsind nici о ölipä cimpuil de luptä! De ce se mai minuneazä cineva de räzboaiele purtate de turd, care tin numai §ase luni?“22 Ideea de a intemeia in con$tiinta politica a sträinätätii о pärere bunä despre poporul román $i a convinge ín felül aicesta pe strain! a supra drepturilor lui la existenfa libera suib soare este cit se poate de meritorie. ,,Poema polonä", ca $i „Cronica polanä“ deschid drumul lui Canitemir, anticipinid „Descrierea Molldovei“. ,,De neamul moldovenilor, din ce fara au ie§it strämo$ii lor" este copodqpera lui Miron Costin, aictul de naptere at „prozei de idei" in limba romána ?i totodatä prima noastrá scriere de polemicä ^tiinfifica. Se observä judecata matúra a cronicarului, stilul este mult mai studiat. Autorul se exprimä cu autoritate, färä $oväialä, in fraze scu r te, sententioase, care se impletesc cu perioadele lungi mfluentate de topica latina, vädind maturizarea tuturor mijloacelor de scriitor ale cärturarului. Sentimentele de inalta demnitate ?i cald patriotism falc din a'ceastä scriere nu numai о lucrare $tiintificä, dar $i о opera literara. Punctui de plecare al acestei scrieri, compusä in ultimii ani de viafä, a fost constatarea icä romänii culti din vremea sa nu aveau incä suficienf de clare о serie de notiuni fundamentale asupra originii §i is toriéi lor, de unde posibilitatea ca atit unii istorici sträini, cit §i unii pretin?i istorici autohtoni, ignoranti, dar plini de pretentii, sä vinture legende injurioase, ca acelea adaose la cronica lui Grigore Ureche de Simion Dascalul $i Misail Cälugärul. Neeesitatea unei asemenea Serieri este imperioasä: ,,indemnatu-m-au mai mult liipsa de $tiinfa inceputului ace$tii täri, de deiscällieatul ei cel dintii, toate alte täri $tiind inceputuriile sale"23. Dezväktirea adevarului, in lipsa dooumentelor necesare, era о treabä grea §i scriitorul a stat mult in cumpänä: „Inceputul färilor acestora §i neamului moldovenesc $i muntenesc $i citi sínt $i ín tarile ungure$ti cu aCest nurne, románi ?i pinä astäzi, de unde sintu $i de ce semintie, de cind $i cum au descälecat ас este pärti de pämintu, a serié, multä vreme la cumpänä au Statut sufletul nostru. Sä inceapä osteneala aceasta, dupä atita veci de la discälecatul tärilor cel dintii de Traian impäratul Rámului, cu clteva isute de ani peste mie trecute, sä sparie gindul. A läsa iarä$ nescris, cu mare ocarä infundat neamul aoesta de о seamä de scriitori, ieste inimii durere"24. ln célé din urmä ,,biruit-au 20 Ibidem, p. 192. 21 Miron Costin, op. cit., p. 219. 22 Ibidem, p. 224. 23 Ibidem, p. 242. 24 Ibidem, p. 241.
