Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 9. (1979)
II. Istorie
ASPECTE ALE UNITAJU $1 CONTINUIT AT II POPORULUI ROMAN 141 lege ungureascä tin"9 (prin lege ungureascä aci se intelege religia catolicä). Bazat ,pe fapte evidente pentru orice om de bunä eredinfä, cronicarul ajunge la conicluzia, pe care о afirmä räspicat: ,,Roniänii, citi sä aflä locuitori la Tara Ungureaiscä §i la Ar deal $i la Maramure$u, de la un loc sintu cu moldovenii $i toti de la Rám sä trag".10 ín spiritul unei traditü inoepute de N. Olahus de a informa sträinätatea despre TäriJle Romane, Miron Costin redacteazä $i el douä lucräri dedicate aceluia$i scop: ,,Chronika ziem moldawskich i multanskifch“ (Cronica färilor Moldovei $i a Munteniei, cunoscutä $i sub numele de „Cronica polonä“) 1677, la cererea solului polon la Ia$i, loan Gninski ?i „Historia polkskimi rytmami о Woloskiej ziemi i Multanskiej“ (Istoria in versuri polone despre Tara Moldovei $i Munteniei, mentionatä de obicei cu titlul „Poema polonä"), 1684, Daszow, Polonia, dedicatä regelui loan Sobieski. Prima lucrare este un fel de ghid pentru poloni in legäturä cu istoria ?i geográfia románilor. Astfal, se explicä originea romanicá a limbii $i poporului román, intemeierea principatelor, se aratä impärtirea administrativä in (inuturi, se descriu riurile, orakele etc. Din momentul intemeierii statelor, autorul trimite pe cititorul polon la cronicile polone existente, pline de $tiri despre románi, rezervindu-$i doar explicarea numirii färilor. Definifiei geneaologice a popornlui román, considerat in totalitatea lui $i fäcind abstracfie de granifele politice, i se adaugä imediat demonstratia unitätii sale etnice peste aeeste fruntarii. Ea incepe cu numele insu$i: „Numele cél mai adevärat, autentic, de la primul descäilecat prin Traian este rumän sau romanus, care nurne acest popor I-a pästrat intotdeauna intre din$ii ... pinä astäzi acela?i nume este dat indeob?te Si muntenilor $i moldovenilor ?i celor ce locuiesc in fara Transilvaniei. Rumán este un nume schimbat in ourgerea anilor din roman,- $i astäzi cind intreb pe cineva daicä $tie moldovene^te, spun: $tii romäne^te, aproape ca: scis iomanice? Un alt nume ei in$i$i nu au primit intre din§ii nioiodatä"11. Pentru ca diversele numiri date de sträini in cursul veacurilor sä nu ascundä realitatea existentei aceluia?i popor, Miron Costin ile supune unei analize amänunfite, spre a demonstra cä „din aeeste numiri date de popoarele sträine se poate vedea cä sträinii $tiau bine despre dinsul cä acest popor este din Italia, pentru cä il numesc cu acela$i nume ca $i pe italieni"12. El sustine pentru prima datä in cultura noasträ cä $i románii macedoneni se ínrudesc cu románii $i provin din coloni$ti romani. Ca sä explioe numele de outovilahi, adicä vlahi §ohiopi, cum ii numeau grecii, Miron Costin recurge la о legenda baleanieä dupä care ^chiopii $i bolnavii din oastea romanä er au läsafi prin pärfile Macedoniei de azi: 9 Grigore Ureche, op. eil., p. 133. 10 Ibidem, p. 134. 11 Miron Costin, Opere. Editie criticä cu un studiu introductiv, note, comentarii, variante, indice $i glosar de P. P. Panaitescu, ESPLA, Bucure?ti, 1958, p. 207. 12 Ibidem, pp. '207—208.
