Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 8. (1978)
Studii şi materiale - II. Istorie
5 RELATU INTRE TRANSILVANIA $1 MOLDOVA 97 Bosnia, Hercegovina, Pozega, Srjem, Vidin, Nicopole, Tighina, Cetatea Albá etc. au fost chemaCi ?i tätarii de la gurile Nistrului. Porunceste, totodatá ,„ca toate trupele care se aflá in tara ta, imediat sä le porne$ti ?i sä le transport la un loc anume, ca sä se vadä cä e?ti sluga fidelä a Märitului Impárat (sultan n. n.), nernaia§teptind nici о őrá, nici о zi. Pomesc ?i eu de aici (din Constantinopol n. n.) cu trupe puternice ale Máritului Impärat.“ Bethlen trebuie sä fie in fruntea soldafilor säi aproape de hotarele Moldovei22. Care este atitudinea lui Bethlen fafä de acest fapt implinit? Pentru a da räspuns la aceastä intrebare trebuie sä revenim la inceputurile domniei lui Gabriel Bethlen. In toamna anului 1613 cei doi domnitori Radu Mihnea (Tara Romäneascä) §i Stefan Tom?a (Moldova) 1-au sus(inut cu elective militare ín афипеа sa de a intra in domnie. Chiar $i dupä ce Skender-pa?a s-а retras, trupele domnitorilor vecini au rämas in Transilvania, ajutind pe Bethlen sä-$i consolideze puterea sa23. Transilvania avea rela(ii comerciale $i economice cu Moldova $i cu Muntenia. De aceste legäturi Bethlen s-а interesat personal. In mijlocirea tranzac(iilor un rol de frunte íl defineau bra$ovenii ?i cei din Bistrifa24. Din punct de vedere politic ne afläm in mijlocul luptelor polonoturce, operatiunile militare desfä$urindu-se, in parte, $i pe teritoriul Moldovei. Dorin(a lui Bethlen este obfinerea unor sisteme de securitate in imediata sa vecinátate, mai ales cu Moldova $i Tara Romäneascä, motiv pentru care sprijinä domnitorii acestor Cari- Deseori trimite emisari atit la Tom$a cit $i la Radu Mihnea pe care ii in$tiinCeazä de ve$tile aflate de la Poartä. La rindul lui prime$te din partea venicilor säi informaCii importante pentru acCiunile sale. Atunci cind in noiembrie 1615 doamna Elisabeta, väduva lui Ieremia Movilä inträ in Carä spre а-l urca pe fiul ei de 14 ani, Alexandru, pe trónul Moldovei, Tom§a cere ajutor din partea secuilor, trimiCind serisori lui Béldi Kelemen §i Mikó Ferenc25. In acela?i timp insä Gabriel Bethlen ia toate mäsurile de precauCie impotriva eventualei inträri a polonilor in Transilvania, mai ales cä imperialii au räspindit zvonul cä ar veni cu ei atit Homonnai cit $i Radu $erban. In ordinul säu trimis bistriCenilor cere inchiderea drumurilor de acces de la Rodna, ?i trimiterea iscoadelor care sä-1 in^tiinfeze despre efectivele ?i mi$cärile polonezilor26. Concomitent aflindu-se de venirea tátarilor27 mäsurile de defensivä sínt ?i mai múlt necesare. 52 Bethlen Gábor és a porta, TT 1881, pp. 602—603. 22 Ist. Rom.. III, p. 152. 24 Hurmuzaki, Eudoxiu, Documente privitoare la istoria Romänilor. Acte ?i serisori din arhivele orafelor ardelene (Bistrifa, Brasov. Sibiu), Publicate de N. Iorga, Bucure?ti, 1913, XV/2, p. 859 sqq (in continuare Hurmuzaki). 25 Bethlen Gábor fejedelem, p. 45. 26 Hurmuzaki XV/2, pp. 862—863. 22 Bethlen Gábor fejedelem, p. 44. 7 —, Marlsla vol. Vili
