Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 8. (1978)
Studii şi materiale - I. Arheologie
84 MIHAI PETICA 4 pastä finä, rezistentä, bine §i uniform arsä, lucratá la roatä (pl. LXII 16: LXIII/10, 13; LXIV/1—6; 9—10). II. Ceramicä de culoare cärämizie, uneori cu nuance spre brun, defacturä romanä provinciáié, din pastä mai pufin finä, inferioará céléi dintii, lucratä la roatä (pl. LXII/10; LXIII/6, 11; LXIV/7, 12, 13). III. Ceramicä de culoare cenu§ie-deschisá, din pastä finä, lustruitä,. cu luciu metalic, de bunä calitate, lucratä la roatä (pl. LXII/18, 19; LXIII/15, 17—19). IV. Ceramicä de culoare cenu§ie-surä, negricioasä, din pastä impurä, avind ca degresant pietricele <?i nisip cvarfos, inegal arsä, zgrunfuroasä, lucratä la roatä, extrem de fragilä (pl. LXII/5 —• 9; 11 — 11; 17; LXIII/7—9, 12, 14, 16). Ceramica din prima grupä se caracterizeazä printr-o varietate de forme, ornamentatä cu briuri de nervuri in relief, multe fragmente au pe suprafafa lor un firnis ro$u, sau sint decorate cu benzi de vopsea ro§iebrunä. Din profileie existente putem reconstitui urmätoarele forme de vase: Tipul I: Oale färä toarte; in cadrul acestui tip distingem douä variante: I a — oale pintecoase, globulare, cu buza usor arcuitä, marcatä de un briu-nervurä. Au in general diametrul gurii de peste 20 de cm, pintecul este aproximativ sferic, cu umerii ridicafi, iar diametrul fundului este mai mic decit diametrul gurii. Vasele de acest tip sint binecunoscute atit in Dacia, cit §i in alte pärfi ale Imperiului roman3. In Dacia intracarpaticä ele sint atestate in cimitirul de incinerafie de la Lechinfa de Mures, in cimitirul de la Iacobeni („Säräturä“), in castrul roman de pämint de la Livezile („Poderei“)4, in necropola de la Soporu de Cimpie, la Cristesti unde cuptoarele de olari produc, probabil, $i in secolul al IV-lea e.n.5. De altfel Criste§ti pare sä fi fost centrul cél mai probabil de unde s-au aprovizionat cu ceramicä comunitäfile din jur, printre care §i cea de la Voivodeni, ceramica de acest tip6 fiind preponderatä in materialul sondajului. In afara Daciei gäsim analogii apropiate pe teritoriul Pannoniéi §i in Raetia7. Astfel, la Poetovio intilnim acest tip de vas sub forrná de urne acoperite cu capace, iar la Szárazvám (jud. Gyór-Sopron, R.P.U.) s-а descoperit о urnä analoagä céléi din M. 171 de la Soporu. Din cimitirul de la Brigantium (Raetia), cu peste 880 de morminte de inhumafie §i incinerafie, datind de la inceputul sec. al II-lea §i pinä pe la mijlocul sec. al IV-lea, putem cita о urnä ro$ie globularä, ce confinea о fibulä de tipul céléi de la Szárazvám, databilä pinä la mijlocul sec. al II-lea8. 3 D. Protase, Un cimitir dacic din epoca romanä la Soporu de Cimpie, Bucure?ti, 1976, p. 48. 4 Idem. 5 A. Zrínyi, op. cit., p. 135. 6 cf. D. Popescu, Materiale, II, 1955, p. 162—179. 7 D. Protase, op. cit., p. 48. 8 Idem, p. 49.
