Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 8. (1978)
Studii şi materiale - I. Arheologie
5 sapaturile de la voivodeni 85 I b — oale zvelte cu buza rotunjitä, gura largä, aproximativ 35 cm, mai putn bombate decit primele, sint mai alungite, diametral maxim fiind la nivelul umerilor. Fundul in general este inelar. Acest tip de vas il intilnim la Soporu de Cimpie9, ?i la Iernut („Cínepi?ti“)10 unde, dintr-un mormint de incinerate a fost salvatä о urnä cu сарае care ca forrná, culoare ?i tehnica pastei continui seria oalelor románé ro?ii din timpul Provinciei. Tipul II: oale cu una, douä sau trei toarte. Faptul cä nu s-au descoperit vase intregi care sä posede un numär exact de toarte, lucru care ar fi u?urat tratarea acestor vase separat, ne-а determinat sä includem in acest tip, pe baza toartelor de diferite forme, in general late ?i impärtite in sens longitudinal, prin caneluri, in douä, trei sau patru port uni, vase de tip oalä care, probabil, au avut una, douä sau trei toarte. О analogic apropiatä (vas cu trei toarte) intilnim la Toldal (comuna Voivodeni11. Tipul III: cäni, ulcioare. Aceea?i situafie ca §i in cazul tipului II. Existenfa insä a unor toarte care prin analogii tipologice se constatä, cä au apartnut unor asemenea vase, ne-а determinat sä le amintim ?i pe acestea in cadrul unui tip separat. Tipul IV: recipiente in formä de pahar. S-а descoperit un singur fragment (pl. LXIII/13), in perimetrul mormintului din sectunea „A“. Diametrul fundului drept = 5,8 cm, cu perein subtiri de 3—4 mm, a avut, probabil, о formä conoidalä. Acest tip de vas il intilnim in provinciile románé de la Dunäre, incepind din sec. I pinä pe la inceputul sec. al IV-lea, färä ca elementele sale constitutive sä se modifice sensibil12. In a?ezarea de olari de la Criste?ti il intilnim foarte larg räspindit. Forma lor trebuie sä fie о transpunere in lut a paharelor de sticlä din lumea romanä. О analogie apropiatä avem la Tg. Mure? — Combinat13, piesä care dateazä tot din sec. al IV-lea. De mentonat cä paharele de lut, cu unele excepti, cum avem la Moresti14, nu se mai gäsesc in secolele V—VI. Tipul V: castroane, vas bol (?). Au buza latä, te?itä orizontal spre interior, cu о dublä ?änfuire in vederea fixärii capacului. Räspindite in Dacia, fragmentul de la Voivodeni de clarä facturä Criste?ti, este omamentat prin ?tampilare, imitindu-se frunzele ascufite de salcie (pl. LXII/16). Tipul VI: farfurii — strächini, au perefii scunzi, mai mult sau mai putin evazat, fundul inelar, buza rotunjitä §i räsfrintä, uneori treantä. Multe fragmente sint vopsite cu ro?u pe partea interioarä. Larg räspindite in Dacia romanä, la Criste?ti le intilnim in numär таге15. ’ Ibidem. 10 D. Protase, Problema continuitäfii in Dacia in lumina arheologiei fi numismaticii, Bucure$ti, 1966, p. 116. " D. Protase, Marisia, VII, 1977, p. 85, pl. XL/4. 12 D. Protase, Un cimitir..p. 51. 13 M. Peticä, Marisia, VI, 1976, p. 698. 14 Idem, p. 699; cf. K. Horedt, SCIV, V, 1954, 1—2, p. 214, fig. 7; 2. 15 D. Popescu, op. cit., p. 163. fig. 96/1, 4—6, 8, 12; fig. 100—105.
