Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 8. (1978)
Studii şi materiale - I. Arheologie
78 D. PROTASE, A. ZRÍNYI 4 cinate, continea fragmente de vase románé brune-cenu?ii, aduse de la rug, färä alte piese de inventar. Mormintul de la Lechinta se incadreazä in primele trei sferturi ale sec. Ill e.n. ?i apar^ine dacilor de sub stápínirea románé6. Fatä de Lechinta, la Cud apare in plus un recipient de sticlä in inventarul mormintului. Recipiente (pahare) de sticlä s-au intilnit frecvent ín cimitirele autohtone de la Soporu de Cimpie7 ?i Obreja8. Färä sä avem deocamdatä certitudinea, consideräm cä cele douä morminte pot apartine populapei dacice romanizate, datindu-se in a doua jumätate a sec. III, poate chiar in perioada postaurelianä. Cit prive?te ceramica, constatäm cä ea are factura vaselor de la Criste?ti9. ★ Intr-un alt punct de pe teritoriul comunei ce poartä denumirea de „Grädina lui Miki“ („Mikikertje“), unde existau urme de asezare romanä, am trasat douä sec^iuni (S. 3 si S. 4). Dacä S. 3 s-а dovedit a fi sterilé din punct de vedere arheologic, in schimb S. 4, situatä la distanta de numai 10 m de albia Mure?ului, ne-а furnizat mai multe fragmente ceramice: unele preistorice, altele chiar feudale, iar majoritatea de facturä romanä, apartinind categoriei de vase cenusii, iesite din atelierele de la Criste?ti. La adincimea de 1,30 m, in solul galben-nisipos, au apärut contururile unei umpluturi cu pämint negru, pigmentat cu resturi ceramice de culoare ro?ie. Presupunind cä este vorba de urme de locuinfä, am rezervat dezvelirea integrálé pentru viitor, in cadrul unei säpäturi mai extinse. S-ar putea ca acestei asezäri sä-i apartinä necropola de pe „Dealul Orosiei“, situatä la о distantä de numai 1 km (in linie aerianä). Speräm cä säpäturile viitoare vor clarifica о serie de supozRii privind necropola ?i asezarea de la Cuci. III. Sondajele de la Ogra A treia localitate in care am intreprins sondaje este comuna Ogra, situatä la 24 km SV de Tírgu Mure?. In vara anului 1977 am fost informati de inginerul Incze Árpád de la O.C.O.T. Tirgu Mure?, cä la marginea acestei comune, in punctui numit „Fermä“, intr-o zonä care urmeazä sä fie amenajatä, se gäsesc la suprafata solului numeroase cioburi de vase si chiar unelte fragmentate de fier. Examinind materialul adunat de inginer, am constatat cä predominä ceramica de facturä romanä cenusie-negricioasä, dar cä apar ?i unele fragmente de vase din sec. IV, precum ?i altele decorate cu benzi in val, prefeudale (pl. LII/ a, b). 6 D. Protase, in Materiale, VI, 1959, p. 447. 7 D. Protase, Un cimitir dacic din epoca romanä la Soporu de Cimpie, Bucure§ti, 1976, passim. 8 D. Protase, in ActaMN, VIII, 1971, p. 155. 9 D. Protase, Un cimitir dacic din epoca romanä la Soporu de Cimpie, Bucuresti, 1976, p. 54; cf. A. Zrínyi, Asezarea romanä ruralä de la Cristefti ?i . legäturile ei cu Gallia, in Marisia, VII, p. 95.
