Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 8. (1978)
Studii şi materiale - I. Arheologie
3 SAPATURI privind perioada ROMANA 77 In urma acestei descoperiri, in toamna aceluia?i an s-а efectuat aici о säpäturä de verificare, trasindu-se douá sectuni, fiecare de 10 X lm, orientate NV—SE (pl. XLVII). In secfiunea 1, in cáréul 8, la о distan^ä de aproximativ 2 m de primul mormint, a apärut al doilea mormint de incinerate. In restül sápáturii nu s-а mai descoperit nimic. Culturile agricole existente nu ne-au permis trasarea altor sectuni. Dám mai jos descrirea celor douä morminte, al cäror inventar se aflä in Muzeul judefean Mure?. Mormintul 1. Incinerate cu urnä. S-а descoperit incidental intr-un ?an^ de eroziune, in sol galben-nisipos, aproape de suprafata solului. Contnea о oalä cenusie-negricoasä lucratä la roatä, zveltä, färä toarte ?i decor, avind fundul plat si búza evazatä cu muchia usor trasä spre interior (pl. XLVIII, a). In oalä se aflau fragmente de oase umane puternic calcinate. Oala-urná a fost a?ezatä probabil intr-o groapä simplä. Mormintul mai contnea fragmente din partea de jos a unei oale romane zvelte, de culoare cenu?ie-brunä, cu fundul plat (pi. XLVIII, b). Presupunem cä aceastä oalä fragmentarä a fost folositä drept сарае pe urnä. In mormint s-au mai gäsit trei fragmente din partea inferioarä a unui vas cenu?iu, probabil de ofrandä (pl. XLVIII, c). Groapa sepulcralä nu prezenta urme de ardere. Mormintul 2. A apärut in sectunea 1 careul 8 (pl. XLIX) ?i este de asemenea un mormint de incinerate. Adincimea: 0,81 m. Oasele calcinate, adunate de la ustrinum, au fost depuse intr-o cistä fäcutä din lespezi de gresie localä, cistä ce avea numai trei laturi, färä lespede pe fund, ?i era acoperitä cu о placä de gresie (pl. L/а, b, c). Printre oasele calcinate se aflau douä fragmente dintr-un recipient de sticlä cu buza ingro?atä (pl. Ll/b). Lingä cistä, spre SE, s-а gäsit un fragment de os nears, probabil о coastä de bovideu. Fragmentele unui vas de ofrandä, purtind urme de ardere secundarä, se gäseau asezate pe lespedea ce acoperea cista. Prin reconstituire, din fragmente s-а obtnut о oalä zveltä, färä toarte, lucratä la roatä, cu fundul plat, buza evazatä ?i cu muchia trasä spre interior (pl. Ll/a). Culoarea initalä brunä-cenu?ie a oalei, in unele locuri, s-а schimbat in ro?u-pal, in urma aruneärii ?i arderii acestui vas pe rugul funerar. Decorul vasului este format dintr-o bandä de linii incizate, realizate cu pieptenele, plasatä pe umärul vasului. Mentionäm cä oala prezintä urme de turtire atit pe buzä cit ?i pe corp, deformare ce s-а produs probabil la uscare, inainte de arderea primarä. Ambele morminte de la Cuci sint de tipul cu arderea defunctior la ustrinum. Primul tip de mormint este freevent atit ín Dacia romanä, cit si in alte párt ale Imperiului: urnä in groapä simplä si fragmente de vase puse ritual5. Pentru cel de-al doilea mormint gäsim о singurä analogie in Transi Ivania, la Lechinfa de Mure?, unde mormintul era cäptu?it cu lespezi, capacul format de asemenea din lespezi, iar ín afarä de ’oasele cal-5 D. Protase, Riturile funerare la daci ji daco-romani, Bucuresti, 1971, pp. 115—116.
