Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 8. (1978)
Studii şi materiale - I. Arheologie
76 D. PROTASE, A. ZRÍNYI 2 masivä temelie de zid feudal, durat din bolovani de riu, legati cu mortar de var. Nu am sectionat aceastä temelie, deoarece pe ea se sprijinä actualul gard ce inconjoarä curtea castelului. Dar spre E §i V de aceastä temelie de zid, din care in pämint se mai pästreazä о porfiune de 0,80 m, existä puternice deranjamente ale terenului, legate de amenajärile ?i reamenajärile din epoca feudalä — moderné. Astfel, intre m 14 ?i 19, la adincime de 1 — 1,80 m, intr-un pämint negricios, se aflau bolovani de riu dislocati, färä urme de mortar, proveniri probabil dintr-un zid demolat. Aceea?i situatie se constatä intre m 21 ?i 22, la о adincime de 2,60 — 2,90 m, ?i in porfiunea dintre m 22,50 — 28,00. Mentionéin cä, atit printre bolovanii dislocati, eit si in stratui de pämint brun ce se gäse?te sub ei, abundä fragmentele de ceramicä románé. Intre m 13 ?i 16, la adincime de 0,80 — 1,20 m, seefiunea XV а sträpuns un strat de moloz cu ceramicä feudalä. Situafia se repetä intre m 4 si 10, cam la aceea?i adincime, iar in porfiunea 0 — 8 m se aflä bolovani de riu dislocati, rezultafi desigur din demoläri de ziduri ?i reamenajäri ale terenului. In aceastä situafie se pune intrebarea: de ce nu apare aggerul ?i fossa castrului de piaträ sau chiar circumvalafia constatatä pe celelalte trei laturi? Räspunsul ar putea sä rezide in faptul cä lagärul se intindea cu vreo 10 m mai spre E, iar zidul de incintä s-а präbu?it in ripa actualä a Muresului, sau cä el a fost complet scos prin reamenajäri ale terenului in epoca feudalä — moderné. Ceramica romanä gäsitä din abundenfä ne aratä cä intreaga zonä cercetatä se aflä integral in interiorul castrului. Pe lingä aceasta mai menfionäm cä intre m 2 ?i 3, la adincime de 1,50 m, au apärut douä monede: un denar al lui Commodus, emis in anii 190—191 ?i altul de la Caracalla (a. 205—211)3, (pl. XLV/2/a, b). Pentru a lämuri definitiv chestiunea zidului de incintä pe latura de E a castrului, trebuie urmärit spre E zidul de incintä de pe latura nordicä, identificat in 1976 prin seefiunea XX. II. Sondajele de la Cuci Un alt capitol al cercetärilor noastre intreprinse in anul 1977 il constitui e sondajele de la Cuci, comunä situatä la 32 km spre SV de Tirgu Mure?, pe maiul sting al Muresului, intre Iernut ?i Ludu?. In primävara anului 1977, profesoara de istorie Lucretia Stoica ne-а in?tiintat cä la Cuci, in punctui numit de localnici „Dealul Orosiei“, au apärut fragmente de vase impreunä cu oase calcinate. Prin grija Muzeului judetean Mure? s-а fäcut о descindere la fata locului, constatindu-se cä este vorba de un mormint de incineratie cu urnä din epoca romanä tirzie4. 3 Determinare fäcutä de E. Chirilä la Cabinetul numismatic al Institutului de istorie $i arheologie din Cluj-Napoca. 4 Aducem multumirile cuvenite tov. director al Muzeului, Valeriu Lázár, pentru cedarea, spre publicare, a materialului descoperit in mormintul nr. 1.
