Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 8. (1978)
Studii şi materiale - III. Etnografie
FOLCLORUL VAlI GURGHIULUI (III) 735 r.,3 PARTICULARITÄTII STRIJCTUR AL-FUNCTIONALE IN PRODUCTILE STRIGATE DIN FOLCLORUL VÄII GURGHIULUI (SEMNALELE DE 1N$TIINTARE, COMENZI, STRIGAREA PESTE SAT, STRIGÄTURA DE JOC, STRIGÄTURA PE MELODI1LE „DE STRIGÄT“ SI CHIU ITURA) Potrivit sensului utilitar ce se dä termenului de „strigare“ ín ioiciorul din Valea Gurghiului, el prime$te о individualizare funcjionalä cu concretizare multiplä. Distingem astfel: — Strigarea cu functie de ínst Unt are, chemare, avertizare, constituitä in „limbaj codificat“ de comenzi si semnale ale ciobanilor si lucrätorilor forestieri din mun^i. In continut, ea realizeazá reflexele de condi jionare care faciliteazä efectuarea unor activi tá^i la stiná, la doborírea lemnelor etc. — In cadrul acestei categorii, cu funcfie de in§tiinfare, se integreazá §i „Strigarea peste sat“ a feciorilor, la Síngeorz. Fire§te cá, atit tematic cit si in modul de exteriorizare, acest fel de strigare diferä de primul. — Aeeeasi functie indepline§te si formula de comandä intilnitä in joc. Este vorba de о simplä interjecte, formulä-stereotip, adesea cu caracter anacruzic care, prin confinutul ei, „avertizeazä“ anume momente coregrafice din desfäsurarea jocului. In acest caz formula de comandä este neversificatä si in scandare se structureazä potrivit ritmului dansului. Formula de comandä utilizeazä si text poetic de о relativä intindere, „avertizarea“ fäcindu-se astfel cu mult timp inainte. Intinderea versurilor (7—8 silabe) coincide cu organizarea materialului sonor al melodiei (arhitectonic — semifrazä, frazä, period muzical) precum si cu organizarea materialului coregrafic (figuri integrate elementelor muzical-ritmice ale melodiei de joc). Scandarea textului se realizeazä printr-o recitare rectoton, fiecärei silabe revenindu-i ritmic, corespondenta unei valori de optime. Fatä de elementele structural-arhitectonice ale melodiei, versui recitat acoperä intinderea a douä mäsuri urmat de о pauzä egalä cu durata versului recitat. Adeseori recitarea versului coincide cu inceputul frazei melodice. О asemenea producfie realizatä prin imbinarea mai multor planuri (text poetic, melodie instrumental, elemente coregrafice, structurate de ritm), sincretic, se identifies cu strigätura de joc. Pe lingä forma ei obi$nuitä de comandä (care se confundä aci $i cu funefia ei), strigätura de joc cunoa^te tematic si forma satiricä ?i liricä. De obicei, la joc, strigä numai bärbafii. Scandarea textului pe melodiile instrumentale „de strigat“ (cele de origine vocalä) prime^te о oarecare tendings de melodizare. Este vorba de melodiile a cäror structurä ritmicä imbinä iambul cu troheul (dipodie iambicä sau trohaicä).
