Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 8. (1978)
Studii şi materiale - III. Etnografie
736 GH. PETRESCIj 64 Sub aspect melodic, ele incep cu intonarea cvintei modale in acut, ре о interjecte („häi“, „päi“, „äi“), pe timp cruzic sau anacruzic si incheie, de fiecare data, pe baza intervalului. In cazul versurilor catalectice, pe ultima valoare de optime a tiparului de opt se realizeazä о completare a acestuia cu о interjecte („mäi“). Intonarea versurilor se face succesiv pe cvintä si pe tonicä in cadrul bitoniei intervalice1. Aceste strigäturi fac parte din repertoriul de nuntä. Tematic ele marcheazä anumite etape ale ceremonialului, cum ar fi „Strigarea chemätorilor“, „De strigat la mireasä“ (Mg. 1508 b, 1509 a, b). Aspectui ritmic al acestor strigäturi duce la schi(;area unor „zone de contact“ intre unele sisteme ritmice:- H- ♦ -H К- ы Ы h I. h I. — in distributiv binar , . . . , . . . L M. I. M. h b I b 1 b I b I — binar de esenternarä I f* I I h ! i ь П П П — aksak П П. Г h П. Sesizäm, astfei, о u§oarä individualizare ritmicä a strigäturii fafä de ritmul melodiei instrumentale de joc. Fatä de strigätura de joc si cea a melodiilor „de strigat“, distingem, in cadrul repertoriului de nuntä, chiuitura. Ea poate sä se asocieze jocului, dar cél mai adesea este independentä de joc §i chiar §i de muzicä. Chiuitura este executatä cu precädere de cätre femei. Potrivit intinderii si functiei се о indeplineste in ceremonial2, ea capätä un pronunjat caracter comunicativ realizat prin mijloace de expresie individualizate. Deosebirea intre strigätura si ehiuiturä este relevatä de insusi comentariul popular: „Chiuie ?i nu striga. / Sä räsune иЩа, / Sä räsune ghia(a-n vale, . . (Mg. 1512 b). Textul explicä necesitatea exteriorizärii printr-un efort ce amplificä fonic emisiunea vocalä. Astfel, sub aspect sonor, chiuitura se particularizeazä printr-o recitare rectoton sau printr-o oscilatie bitonicä (distanfa intervalicä reprezintä о entitate primarä, neinfluenfabilä, independentä de eventualii stimulenti muzicali) la interval de cvintä perfecta, cvartä mä-1 Este vorba de aceeasi „strigätura modulantä cu säriturä pe interval de cvintä ascendentä“. v. Constantin Zamfir, Victoria Dosios, Elisabeta Moldoveanu- Nestor, 132 cintece fi jocuri din Näsäud, Bucuresti, 1958, p. 10. 2 „Strigäturile acestea — a?a cum aratä Constantin Bräiloiu, referindu-se la functia lor — fac parte din intregul nuntii ca si tarostiturile, steagul, colacii si horinca“. v. Constantin Bräiloiu, Nunta in Somef, Bucurefti. 1941, p. 9.