Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 8. (1978)

Studii şi materiale - III. Etnografie

730

L. I$TOC, GH. PETRESCU

58

nifestatä fie printr-o instabilitate — de alternare a 2 cu 3 rinduri sau 3 cu 4 rinduri — fie prin amplificare, rezultatä din adäogarea unor rinduri mediane, care repetä un material deja expus. Acest fenomen afirmä о comunitate in tehnica de constructe a relate! doinä-cintec-doinä. (Mg. 1467; 1222 f.)

II. Cintece care prin structura lor sonorä imbogäjesc culoarea modalä a cintecului nostru popular; este vorba de acele cintece, care in baza unui mod de re afirmä structuri majore de tip lidic, ionic, mixolidic, structuri minore de tip doric, eolic, precum $i cel de stare cromaticä, doric cu secundä märitä intre treptele III—IV. Particularizarea acestor cintece ca §i a celor din prima categorie se realizeazä prin elementele structurale comune, concretizate in cezuri interioare ?i cadence finale — doricä, eolicä, frigicä. Ex. (Mg. 1440 h)

III. О grupä de melodii, care, prin stadiul de evolute in care se aflä, reprezintä forme intermediäre de cintec doinä. Existenja formelor intermediäre atestä prezen(a, in trecut, a doinei pe aceste locuri, aflatä acum intr-un stadiu de transformare in forme mai concise1, datoritä influence! puternice a cintecului propriu-zis. Intrepätrunderile celor douä 1

1 Tr. Mirza, Observatu privind geneza cintecului propriu-zis, in Lucräri de muzicologie, vol. 4, Cluj, 1968, p. 89.

Parlando rubato ( ^ = 204)