Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 8. (1978)

Studii şi materiale - III. Etnografie

FOLCI.OKUL VAII GURGHIULUI (III)

731

П!)

genuri distincte, in forma lor clasicä, ale liricii neocazionale au fost posibile datoritä tematicii precum §i a unor elemente de structurä, comune celor douä genuri: versui aparfinind tetrapodiei pirice, ritmul liber, recitativ sau parlando-rubato, scärile premodale sau prepentatonice. Scärile sint unitonale, nemodulante, care prin materialul sonor redus atestä о structurä arhaicä. In variantele in care predominä elementele de cintec sint preferate scärile hexacordice, pentacordice $i pentatonice; pe mäsurä ce materialul se reduce — tetracord, tricord, ci$tigä forma cintecdoinä; se intilne$te de asemenea doricul cu treapta IV-a oscilantä, iar in formele in care predominä elementele de doinä se poate observa о oscilatie a inältimii sunetelor mai ales in melisme.

Ritmul este liber, recitativ sau pariando rubato; pärtile recitate se imbinä cu formule melismatice, care alterneazä liber; la unele melodii, recitativul melodizat ocupä intreaga economie a cintecului, desfä$urindu-se pe treptele importante din scarä: V, I, II; pe mäsurä ce recitativul ocupä tot mai mult loc, scara se restringe la un tricord in sinul cäruia se stabileste recitativul recto-tono sau bitón.

In privinta formei arhitectonice, fatá de strófa dar inchegatä repetabilä $i stabilä a cintecului propriu-zis, in aceastä grupä inträ melodii cu strófa instabilä, care conduce pinä la forma liberä. Instabilitatea strofei se poate defini prin indiferenfa formei: alternäri de 2 cu 3 rinduri, de 3 cu 4, sau prin amplificarea ei: repetarea benevolä, ín cintare, a ultimelor douä rinduri.

Ex. (Mg. 1510 z)

Pe iq - te le-am ein- tä - rit_______ vai, vai